Președintele COPAC, una dintre cele mai mari organizații pentru pacienții cronici din România, a declarat, într-un interviu pentru Newsweek România, că au existat pacienți non-Covid care și-au pierdut viața tot fiind transferați între spitale.
„Sperăm să nu fi pierdut vieți, cu toate că mi-e teamă că lucrurile nu stau așa, cel puțin din ceea ce am primit noi de la pacienți”, a punctat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
„Eu am văzut ce s-a spus și în media, unde pacientul și-a pierdut viața pentru ca nu a avut acces sau a avut accesul întârziat la serviciul de sănătate. Acum câteva zile, era un pacient cu tuberculoză care, din cauza transferului între spitale, și-a pierdut viața.
Acum o lună de zile, în Argeș, unde după ce a avut o fractură de coloană și a decedat, presa a sesizat mult mai multe cazuri, sesizările care au venit au fost pe accesul la servicii.
Sistemul de sănătate avea probleme și înainte, probabil ca singurul lucru care a făcut diferența ar fi numărul de cazuri. Vrem să vedem niște statistici privind numărul de pacienți diagnosticați noi, decedați din alte cauze decât COVID, date care ne-ar arăta situația și care ne pot ajuta sa nu discriminăm pacienții in accesul la serviciile medicale”, a adăugat președintele COPAC.
Totodată, acesta a precizat că se așteaptă ca numărul pacienților cronici să crească după cele trei luni în care spitalele au fost închise pentru pacienții care nu au fost considerați urgențe și nici nu au fost cazuri de coronavirus.
Radu Gănescu a mai discutat despre dificultățile prin care au trecut pacienții cronici din țară, în perioada stării de urgență, când spitalele au fost închise pentru pacienții non-Covid sau care nu reprezentau urgențe.
Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice a mai povestit că, în perioada stării de urgență, mulți pacienți au reclamat că nu mai au acces la serviciile de sănătate, că medicii lor nu îi primesc sau nu au cum să ajungă la ei, fiind în alte localități sau în izolare la domiciliu, iar acum, după ridicarea stării de urgență, în plină stare de alertă, pacienții au ajuns să se teamă să mai meargă la medic, din cauza coronavirusului ori au reclamat cozile lungi de la triaj.
Radu Gănescu estimează numărul pacienților cronici din România la peste 3 milioane, poate chiar mai mulți, având în vedere că nu există registre ale pacienților. Estimările sale sunt făcute pe baza pacienților incluși în programele naționale de sănătate.
Întrebat despre colaborarea cu Ministerul Sănătății, acesta a spus că a trimis informări cu reclamațiile trimise de pacienți și că a existat un dialog pe tema lipsei medicamentelor pentru bolnavii cronici. Totodată, a menționat colaborarea cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, „ei decontează programele naționale și am putut găsi soluții”.
„S-a creat o prăpastie între pacienții și sistemul de sănătate”
„Din păcate, începând cu starea de urgență, multe dintre spitale au fost restricționate în accesul pacienților cronici, și au rămas doar pacienții urgențe și Covid; partea bună e că am reușit să găsim o soluție prin partea de telemedicină, acele consultări telefonice, videocall-uri, susținute atât de specialiști, cât și de medicii de medicină generală, care au ajutat pacienții să aibă o monitorizare cât de cât făcută de medici.
Cred că este important, pentru că legătura dintre medic și pacient, mai ales pacientul cronic, care merge de ani de zile la medic și are nevoie de acces la servicii medicale, trebuie să aibă această legătura și sperăm ca, pe viitor, telemedicina să fie o parte din sistemul de medicină românească.
Din păcate, știm cu toții ca în România sunt foarte mulți bolnavi cronici, care au nevoie de medicamente și servicii medicale și acces la serviciile ambulatorii și în spitale. Din păcate, având accesul restricționat din cauza pandemiei, din cauza virusului care poate avea efecte negative mult mai mari la pacienții cronici și la pacienții în vârstă, care au de obicei complicații și comorbidități, s-a creat o prăpastie între pacienți și serviciul de sănătate, pentru că mulți dintre ei nu au reușit să mai ajungă la medicul specialist, erau în zone carantinate, izolate, era aproape imposibil. Chiar dacă doreau, era aproape imposibil sa iasă din localitate”.
„Cum poți să vezi dacă este urgență, până nu consulți?”
Radu Gănescu a vorbit și despre numărul foarte mic de pacienți diagnosticați în perioada stării de urgență, avertizând că este foarte posibil să crească numărul cronicilor și să apară o aglomerare a sistemului medical.
„În această perioadă, foarte puțini pacienți noi au fost diagnosticați, ne-am uitat cu toții în statistici, în aprilie 2019 erau undeva la 220.000-240.000 de pacienți cronici externați în spitalele din România, în 2020 am avut doar 95.000.
Deci acea diferență de pacienți care nu a mai beneficiat de serviciile de spitalizare, credem că este o diferență de pacienți noi, pe care nu i-am găsit, nu i-am diagnosticat, dar care acum, începând cu starea de alertă, când accesul este mai liber, vor apărea și vor aglomera sistemul medical.
Din păcate, sperăm ca lucrurile să nu fie mai grave decât vedem acum, pentru că pentru orice pacient care nu are acces într-un serviciu medical, lucrurile se pot agrava, cheltuielile din sistemul de sănătate să nu fie mai mari decât dacă pacientul era diagnosticat la timp. Sperăm să nu fi pierdut vieți, cu toate că mi-e teamă că lucrurile nu stau așa, cel puțin din ceea ce am primit noi de la pacienți.
PressHUB: Ce fel de sesizări ați primit?
Radu Gănescu: Am primit sesizări de la mulți pacienți ca nu pot ajunge la medic, inclusiv din partea medicilor am primit – „domnule, am un pacient programat pentru operație și din punctul meu de vedere este urgent, dar nu am cum sa îl operez, dar spitalul nu este deschis, nu pot sa ii fac o radiografie, un RMN, un set de analize uzuale, ca să pot sa îl bag in sala de operație”. Pacienții ne-au sunat și ne-au spus – „sunt in carantina, dar am nevoie sa ajung la medic, dar este in alta localitate și nu pot sa ma deplasez, pentru ca nici nu mă primește”.
Toate spitalele au spus pacienților că trebuie să aștepte cu programările până trece starea de urgență, nici măcar nu s-au făcut programări, în ideea că pacientul cronic trece din starea de boală cronică în starea de boala acută, că, vedeți, ni s-a spus ca urgențele au acces la sistemul de sănătate in spital, dar cum poți să vezi dacă este urgență, până nu consulți? Nu poți sa îți dai seama de un pacient dacă a devenit urgență, în afară de cei care sunt accidente, infarct de miocard, accident vascular, dar un pacient cronic, diabetic, care este monitorizat și care are tratament, sau acum fiind intr-o stare anxioasa, din cauza pandemiei, sa treacă într-o stare stare acută, iar lucrul asta se poate face printr-un consult medical împreuna cu specialistul, lucru care de multe ori nu s-a întâmplat.
Credem că este importantă o relaxare a accesului pacienților la serviciile medicale, chiar este nevoie să reia consulturile, monitorizarea, analizele, lucruri de care pacienții cronici trebuie să beneficieze.
Am avut și alte sesizări și de la pacienții cu boli respiratorii – având în vedere că spitalele de pneumoftiziologie din țară sunt spitale-suport COVID, aceste spitale, având circuite pentru pacienții cu Covid, au restricționat foarte mult accesul pacienților care erau deja cu boli respiratorii și este nevoie ca aceste spitale, cel puțin din punctul nostru de vedere, să-și reia activitatea cât mai curând, pentru ca este nevoie pentru pacienții cu boli respiratorii, avem chiar copii, măcar sa-și facă o spirometrie, trebuie sa vedem dacă in aceasta perioada, după doua-trei luni de zile, acești pacienți nu au devenit acuți, n-au avut alte complicații sau o regresie a bolii.
A existat un dialog cu Ministerul Sănătății (MS), cu Colegiul Medicilor?
Noi am trimis de fiecare dată când am avut probleme, am colaborat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ei decontează programele naționale și am putut găsi soluții. Am trimis și către MS, ca informare, apropo de pacienții oncologici, pacienții cu boli cardiovasculare, să aibă prioritate, să nu aștepte cu orele la triaj, sa se găsească soluții pentru pacienții care nu au 4-5 ore pana li se face testarea PCR, cei cu infarct, AVC, am trimis aceste sesizări din partea pacienților. Mai departe, trebuie găsite soluții din punct de vedere al autorității, ca nu prelungească această restricție in ceea ce privește accesul pacienților la spitale, la medici, la serviciile de sănătate.
Dar de la Ministerul Sănătății ați primit vreun feedback?
Deocamdată, nu am primit feedback, am primit invitații cu privire la discuții, una dintre problemele semnalate de noi a fost accesul la medicamente și ceea ce se întâmpla în politica medicamentului in România, am stabilit sa avem o discuție prin videoconferință. Lipsa medicamentelor a fost o alta problemă asociată stării de urgență.
Vă referiți la Euthyrox?
Nu numai, este una dintre problemele sesizate. Și la Siofor (medicament pentru diabetici, n.r.), Plaquenil (afecțiuni reumatice, lupus, n.r.), multe produse care mai mult sau mai puțin din cauza stării de urgentă nu au fost accesibile pacienților. Știm cu toții că, de multe ori, pacienții, când nu-și găsesc în România medicamente, își aduc din străinătate. Acum, fiind in aceasta perioadă în care nimeni nu a putut să intre sau să iasă din țară, s-a văzut cât de multă discontinuitate este în accesul la medicamente. Cumva a fost mult mai vizibilă absența medicamentelor, pacienții nu au mai avut alternative.
Cu ce probleme se confruntă pacienții în starea de alertă
În ceea ce privește situația de după 15 mai, când spitalele au început să primească din nou și pacienți care nu sunt considerați urgență, Radu Gănescu spune că pacienții au semnalat: aglomerația, timpul mare de așteptare la triaj ori chiar frica de a merge în spital, de teama coronavirusului.
„Cei mai mulți ne-au semnalat că fiecare încearcă sa-și reia parcursul normal, sa reînceapă analizele, monitorizarea, sa ajungă la spital și să continue tratamentul pe care îl au prescris.
Ceea ce vedem este că pacienții sunt reticenți să meargă în spital, din cauza fricii de virus, primul lucru care a apărut ca disconfort este aglomerația, timpul mare de așteptare la triaj, până se face testarea și lucrurile astea sunt cumva – în unele locuri s-au găsit soluții, s-au făcut circuite, în altele, mai puțin, acum depinde de mai mulți factori – managementul spitalului, modul in care spitalul face circuitele pacienților și cele destinate celor care au nevoie de asistență medicală, depinde și de clădire, dacă permite aceste circuite, vedem acele aglomerații, disconfort al triajului, dar încercăm să vedem cum putem să ajutăm, ca toată lumea sa beneficieze de serviciile de care are nevoie”, a spus președintele COPAC.
Despre câți pacienți cronici vorbim în România?
În România nu avem registre ale pacienților și neavând registre, nu știm sa apreciem exact numărul de pacienți pe o categorie, dar putem sa verificăm ce înseamnă programele naționale, și programele naționale care tratează pacienții, vedem ca avem câteva milioane de pacienți care beneficiază de aceste programe – programul național de diabet, unde sunt peste un milion de pacienți, de oncologie, scleroză, boli rare, HIV-SIDA, Parkinson, vom observa ca sunt circa trei milioane de pacienți, dar probabil ca numărul pacienților cronici in România este mai mare, punând în balanță și pacienții care nu sunt diagnosticați sau sunt diagnosticați, dar nu au un program național – pacienți cu boli cardiovasculare.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
