În România, traficul de copii și de femei continuă să fie înfloritor iar în ultima perioadă victimele au fost în mare parte refugiatele din Ucraina. Autoritățile sunt oricum prea puțin preocupate de acest fenomen.
România se află pe un prim loc tragic în Uniunea Europeană la numărul de persoane traficate.
Femeile venite din Ucraina și copiii intrați în țară fără însoțitori legali au fost lăsați nesupravegheați de instituțiile autohtone și există mai multe analize din care rezultă multe drame trăite de aceste refugiate și de copiii veniți fără părinți. Au fost descoperite, de pildă, situații în care cei care ofereau adăpost migrantelor cereau în schimb servicii sexuale. Inclusiv starețul unei mănăstiri din Maramureș ar fi abuzat o femeie de 22 de ani fugită împreună cu un copil mic din fața războiului.
Un recent raport al Departamentului de Stat al SUA pe tema traficului de persoane ajunge la concluzia că autoritățile române „au urmărit penal și au condamnat semnificativ mai puțini traficanți” decât ar fi putut, ținând cont de dovezile pe care le-ar fi avut la îndemână. Mai mult, documentul acuză guvernul că nu a verificat și nu a pus la adăpost persoanele vulnerabile, devenite ulterior victime: ar fi vorba mai ales despre femeile și copiii care au intrat în România ca azilanți sau migranți.
O analiză făcută la începutul acestui an de organizația European Center for Legal Education and Research cu sediul la București scotea în evidență abuzurile la care au fost supuse ucrainencele care s-au refugiat în România după ce a început războiul. Spre exemplu, a fost raportat un caz de abuz sexual împotriva unei fete de 15 ani care a rămas însărcinată și nu a primit sprijin imediat din partea Telefonului Copilulului (număr gratuit: 119), fiindcă cei de acolo nu au considerat că ar fi o urgență, iar mai târziu a fost sfătuită să nu se plângă la poliție.
Citește și: Cum te aperi de traficanții de persoane. Atelier pentru tineri
Același studiu scoate în evidență că mulți dintre copiii ucraineni dispăruți au trecut prin România. O parte dintre ei au intrat cu adulți care nu aveau împuternicire să le fie însoțitori. Sunt peste 30.000 de copii din Ucraina care beneficiază de protecție temporară în România. Aproximativ 5.000 de copii neînsoțiți au trecut granițele României în 2022 și doar aproximativ 1.500 au rămas sub supravegherea sistemelor de protecție autohtone, în timp ce aproape 3.000 se aflau în tranzit către alte țări. Au existat îngrijorări cu privire la peste 1.880 de copii neînsoțiți care au tranzitat România către Turcia.
Anul trecut, austriecii au descoperit o rețea de trafic de persoane coordonată de un român de 28 de ani, care a și fost arestat între timp. În mai puțin de un an, această rețea a introdus ilegal în Austria 36.000 de migranți iar veniturile din această infracțiune depășesc 150 de milioane de euro.
România rămâne principala țară sursă a victimelor traficului de persoane de pe continent, oferind peste 25% din totalul victimelor identificate în cele 27 de state ale Uniunii Europene. Numărul minorilor români traficați a crescut de 10 ori în doi ani, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Organizația Mondială a Muncii menționează că, în țările dezvoltate, rețelele de criminalitate organizată câștigă din exploatarea persoanelor minimum 500 euro/zi, dar organizațiile neguvernamentale care se ocupă de tragedia traficului știu că majoritatea fetelor obligate să se prostitueze și cei mai mulți copii obligați să fure telefoane mobile trebuie să obțină minim 1000 de euro pe zi.
Dacă la numărul victimelor traficate din România, care este în jur de 6000, conform diferitelor rapoarte, se aplică venitul calculat de oficialii internaționali de 500 de euro/zi, rezultă 3 milioane de euro pe zi. Potrivit unui calcul făcut de Silvia Tăbușcă, expert internațional în combaterea traficului de ființe umane, rețelele de criminalitate organizată din România câștigă doar din trafic de persoane, fără celelalte forme de criminalitate organizată – trafic de droguri sau trafic de arme sau diverse alte forme de criminalitate economico-financiară -, între 22 și 27 de milioane de euro pe zi. Cu acești bani se cumpărată oare bunăvoința autorităților? Aceasta să fie explicația proceselor lungi fără vinovați? Există o complicitate veche între polițiști și traficanți sau între justiție și traficanți?
Citește și: Am supraviețuit traficului de persoane. Acum lupt împotriva traficanților și pentru a salva tinerii
Raportul Departamentului de Stat din 2023 dă câteva răspunsuri clare: (i) în ianuarie 2023, o instanță a respins un caz care implica cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii, parte a unui dosar vechi de 12 ani și în care victimele erau două fete de la casa de copii cu vârste de 14 și 15 ani; (ii) în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins un dosar cu opt traficanți cunoscuți, care între 2011 și 2012 au traficat și exploatat sexual mai multe fete minore în Italia; (iii) în martie 2023, instanța a respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți și a ignorat plângerile depuse de victimele traficului de copii.
Aceste trei exemple în care călăii sunt salvați au fost posibile și fiindcă, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la respingerea a zeci de cazuri, inclusiv cazuri de trafic de persoane.
Oricum, numărul dosarelor de trafic de persoane investigate este în scădere: în 2022 au fost 458 de cazuri anchetate, față de 2021 când au fost 628. Instabilitatea legislației, lipsa de voință a parlamentului majoritar masculin și dezinteresat de subiect, corupția care permite complicități împotriva victimelor și absența unor monitorizări independente a acestor fenomene care țin de trafic fac din România un candidat necredibil pentru Schengen și o țară nesigură pentru propriii cetățeni.
Preluare Deutsche Welle!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Citește și: Complicitatea autorităților cu traficanții de persoane […]