Comuna tulceană Luncavița, o comunitate cu puțin peste 4000 de suflete din Dobrogea, a atras cu succes din 2007 până azi nu mai puțin de 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile. În timp ce 5 milioane au fost atrase de Primărie, 15 milioane au fost atrase de localnici.
Pe lângă banii europeni, Primăria Luncavița a mai accesat alte 20 de milioane de euro, nerambursabili, din fonduri elvețiene, norvegiene, guvernamentale sau proiecte private și fonduri prin PNDR. Rezultatul: drumurile au fost reabilitate, comuna este racordată la apă și canalizare, s-a dezvoltat infrastructura educațională, oamenii trăiesc din agroturism și au conservat meșteșugurile locale. 80% dintre gospodării sunt conectate la internet, iar în localitate există WiFi gratuit.
Cum au reușit? Doi oameni, primarul și fratele său, au înțeles două lucruri esențiale pentru dezvoltarea comunității lor: importanța conexiunii la internet și fondurile europene.
Totul a început în 2004, când Ștefan Ilie, un localnic de 26 de ani care absolvise Istoria, a candidat ca să ajungă primar în satul natal. Spre surprinderea multora, a și câștigat și, în loc să meargă în Armată, a ajuns cel mai tânăr primar din România.
Fratele lui avea 23 de ani, absolvise Teologia, și de vreo doi ani era prizonierul unui scaun cu rotile.
La acel moment, România se pregătea să adere la Uniunea Europeană, iar Bruxelles dăduse drumul către țara noastră finanțărilor de preaderare prin programe precum PHARE, ISPA și SAPARD. Cei doi, alături de alții asemenea lor din comună, au înțeles repede contextul în care se aflau și au început să-și canalizeze toată atenția spre fondurile Uniunii Europene.
15 milioane de euro pentru micile afaceri ale localnicilor
Mai întâi s-au instruit, pe banii Băncii Mondiale, prin programul „Economia bazată pe cunoaștere”, ca să înțeleagă mecanismul de absorbție al fondurilor de la Bruxelles și cum pot ajunge ele în comunități. Au înțeles rapid că birocrația este unul dintre cele mai mari obstacole care stau între comunitate și administrație, așa că au eficientizat pe cât posibil relația oameni-primărie.
Localitatea lor a fost prima din mediul rural românesc care a ajuns pe ghiseul.ro, adică acolo unde oamenii își pot plăti online taxele și impozitele.
Acum, primăria poate emite inclusiv buletine, 80% dintre gospodării sunt conectate la internet, iar în localitate există WiFi gratuit. Racordarea masivă a comunei la tehnologie s-a făcut în mare parte cu bani europeni.
Astăzi, departamentul care se ocupă cu accesarea fondurilor europene în Primăria Luncavița numără șase oameni coordonați de Marian Ilie, fratele primarului comunei, Ștefan Ilie. În 2007 a câștigat concursul organizat de primărie pentru ocuparea postului din care urma să aducă finanțări în localitate.
Și el, și colegii lui sunt tineri și funcționează ca un tot: Marian Ilie și Claudia Corsei se ocupă de cererile de finanțare și evaluarea ofertelor, Anișoara Dima verifică dimensiunea financiar-contabilă a proiectelor, Maricica Rădulescu se ocupă de achiziții, Angela Stan de urbanistică, cadastru și publicitate imobiliară, iar Constanța Crețu verifică legalitatea documentelor. O altă colegă este în concediu de maternitate, dar vine la primărie atunci când „arde” vreun proiect.
„Suntem șase oameni în echipa care se ocupă cu accesarea fondurilor europene și ne înțelegem ca într-o familie, cu bucurii, tensiuni, certuri, împăcări. Cu Ștefan (primarul – n.red.) mă înțeleg tot ca într-o familie, adică bine și cu scântei și fulgere când e cazul.
Avem o relație normală, firească. Știu că din afară lumea poate să creadă că relația noastră e un nepotism: Uite, fratele primarului e angajat în primărie. Dar la noi situația chiar e alta. Eu lucrez în primărie la departamentul care aduce bani în localitate, fie că sunt europeni, elvețieni, norvegieni sau din alte surse.
Nu suntem genul de tandem în care unul nu ar putea lucra fără celălalt. Fiecare își face munca lui și, împreună, formăm o echipă care funcționează foarte bine și eficient. Eu cred că avem rezultate bune”, povestește Marian Ilie, cel care coordonează departamentul de fonduri europene din Primăria Luncavița.
Din 2007, de când lucrează în primărie, Marian Ilie și colegii lui au adus proiecte în valoare de 5 milioane de euro pentru comună. Se bucură mai mult însă că, în tot acest timp, au reușit să-i învețe și să-i ajute pe localnici să obțină bani europeni cu care să își pună pe picioare mici afaceri.
Astfel, pe lângă cele 5 milioane de euro care au finanțat investițiile primăriei, în comună au mai intrat alte 15 milioane de euro, prin proiectele consătenilor. Pe lângă banii europeni, Primăria Luncavița a mai accesat alte 20 de milioane de euro, bani nerambursabili, din fonduri elvețiene, norvegiene, guvernamentale sau proiecte private.
În Luncavița s-a dezvoltat astfel agroturismul. Mai mulți localnici au fost ajutați să acceseze fonduri europene cu care fie și-au transformat gospodăriile în pensiuni, fie au ridicat altele nou-nouțe. Alți localnici au profitat de faptul că în Luncavița se întinde cea mai mare zonă meliferă de tei din Europa și și-au cumpărat stupi de albine, și-au amenajat corespunzător spații de producție și au început să comercializeze miere în cantități importante.
Alți locanici au investit banii europeni în ferme și utilaje agricole, iar alții au folosit banii europeni pentru a-și conserva meșteșugurile cu care se îndeletnicesc de generații întregi: împletituri din papură, olărit, țesut, croieli ș.a.
„O locuință a fost transformată în pensiune, au fost construite mai multe ateliere meșteșugărești și am înființat câteva PFA-uri prin care oamenii și-au păstrat și conservat tradițiile și meșteșugurile și le-au exploatat și exportat în afară. Spre exemplu, tanti Florica (o femeie cunoscută în sat pentru împletiturile din papură – n.red.) predă acum împletiturile din stuf și papură în toată țara și ține cursuri prin care îi învață pe alții să facă. Noi conservăm meșteșugurile din comună, le extragem și le plasăm în cadru legal și apoi le exportăm, le transformăm în modele.”
Marian Ilie
Și Primăria Luncavița a implementat un proiect similar, privind conservarea meșteșugurilor locale, în parteneriat cu Universitatea „Ovidius” din Constanța. În valoare de aproape 500.000 de euro, „Model Meșteșugit” a fost finanțat prin POSDRU 2007-2013.
Apoi, prin PNDR 2014-2020, administrația locală a obținut fonduri pentru un after-school, un spațiu de joacă pentru copii, reabilitarea drumurilor de exploatație agricolă și drumurile din localitate. În plus, modernizează, extinde și dotează liceul din comună și extinde rețeaua de apă. Prin POR 2014-2020 se va construi și dota atelierul școlii, dar și spațiile tehnologice din Luncavița.
Teologia, accidentul și consultanța
Marian Ilie nu a fost dintotdeauna consultant pe fonduri europene. Mai întâi a vrut să fie preot, dar un accident l-a făcut să se răzgândească. Apoi a urmat cursuri de specialitate pentru accesarea fondurilor europene și, în cele din urmă, o facultate de profil.
„Eu sunt teolog la bază, am terminat Facultatea de Teologie în 2004. Dar, în 2007, am fost cursantul unui proiect de care a beneficiat comuna Luncavița, se numea: Economia bazată pe cunoaștere, finanțat prin Banca Mondială. Ne-au instruit și ne-au învățat cum să accesăm fonduri europene. După aceea am mai urmat și alte cursuri de perfecționare unde am avut niște traineri foarte buni. Apoi mi-am dat seama că trebuie să fac și o facultate de profil pentru că eram, de fapt, un teolog care lucra în consultanță. Și am făcut Facultatea de Management la Universitatea Dunărea de Jos (Galați), specializarea Economia Afacerilor. Management European. Și de acolo am început să lucrez și mai aplicat.”
Marian Ilie
Ne povestește despre oameni și activități dintr-un scaun cu rotile, acolo unde a ajuns după o săritură în mare, în august 2002. Era student la Teologie, avea 21 de ani și a fost nevoit atunci să își caute un alt drum pe care s-o apuce. Și-a transformat ghinionul în noroc și dizabilitatea în avantaj: tot timpul pe care îl „economisește” din activități pe care nu le poate face îl direcționează către documentări și proiecte pe care le scrie.
Tot în urma accidentului, palmele i s-au încleștat definitiv și nu mai poate întinde degetele, astfel că a fost nevoit să își adapteze și scrisul la calculator. Spune însă că s-a obișnuit repede. La fel s-a obișnuit și cu ideea că el și scaunul său vor face echipă toată viața de-acum încolo. Ba dimpotrivă, crede că, de fapt, Dumnezeu l-a ajutat astfel să nu ajungă un ratat. N-a renunțat la ideea de a deveni preot și spune că într-o zi, când va fi „copt și pregătit pentru asta”, va sluji în biserică. Iar în altă zi va sări cu parașuta:
„Vreau să sar cu parașuta într-o zi. De ce nu? Și cred că o să sar. Apoi, îmi doresc să devin preot, dar la bătrânețe. Când o să fiu mai copt, pentru că trebuie să întorc toate lucrurile bune pe care le-am primit. Dacă n-aș fi avut accidentul, cred că aș fi fost un ratat. Cred că aș fi ajuns preot într-un sat, aș fi făcut trei copii, mi-aș fi luat o mașină și aș fi avut pretenția să mi se pupe mâna. Cred că așa aș fi fost. Dar, așa, am fost obligat să îmi reconsider condiția și am apucat-o pe alt drum. Vorba fratelui meu: A trebuit să îți rupi gâtul ca să dai de un om perfect cum e Daniela, adică soția mea. Singurul lucru pe care îl regret este că mi-am făcut părinții să sufere. (…) Nu pot să-mi întind degetele, nu apăs normal pe tastatura calculatorului, apăs cu altă parte a degetelor decât ceilalți, dar merge repede, m-am adaptat ușor. Toată ziua asta fac, scriu.”
Marian Ilie
Un singur proiect pierdut în zece ani
Din 2008 a scris și depus circa 30 de proiecte pe fonduri europene, atât pentru primărie, cât și pentru oamenii din comună. A pierdut unul singur, pe al lui: „Am pierdut un singur proiect dintre toate cele vreo 30 pe care le-am scris de când am început: un proiect al meu, culmea. Și pe acela dintr-o neatenție, dintr-o prostie, în loc de o cifră am trecut altă cifră, nici nu vreau să-mi amintesc”, spune râzând Marian Ilie.
Dobrogea este una dintre regiunile României care a accesat printre cele mai puține fonduri europene, alături de Moldova și Oltenia, cu toate că regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră nu îi lipsesc nici resursele, nici potențialul de dezvoltare. Atunci ce îi lipsește?
„Fondurile europene sunt o șansă excepțională pentru țările mai puțin dezvoltate pentru că, dacă sunt accesate, mai netezesc diferențele dintre rural și urban sau, de ce nu, dintre o țară mai puțin dezvoltată și una mai dezvoltată. Dar dacă pleci de la muncă la ora 16:00 nu o să-ți iasă treaba. Dacă ajungi acasă și mai lucrezi puțin și te mai gândești puțin la ce ai de lucru, atunci o să-ți iasă treaba. Din păcate, Dobrogea este una dintre regiunile care au accesat puțini bani europeni. La fel ca și Moldova și Oltenia, în Dobrogea sunt multe zone sărace. Și cred că e din cauza oamenilor, pentru că regiunea este una binecuvântată: are mare, Dunăre, munți, autostradă, aeroport, de toate. Nu știu ce rețetă se aplică, dar funcționează.”
Marian Ilie
Spune despre fratele lui, primarul, că îl bombardează cu emailuri prin care îi trimite linii de finanțare și idei de proiecte.
„În ultimele 24 de ore am patru mailuri de la Ștefan, cu posibile proiecte pe care le putem scrie, cu idei. Dar cred că a avut treabă sau a fost plecat dacă mi-a trimis doar patru mailuri într-o zi. (…) Rolul fondurilor europene este extraordinar pentru că înseamnă în primul rând locuri de muncă.”
Marian Ilie
Cei șase din echipa Primăriei Luncavița, a căror muncă este dublată de a celorlalți funcționari din primărie, așteaptă rezultatul evaluării a altor patru proiecte care, dacă vor fi acceptate, vor mai aduce în localitate alte 3 milioane de euro. Toate cele patru proiecte sunt transfrontaliere, România-Ucraina, și urmăresc colaborarea în educație, rețeaua de meșteșuguri și tradiții locale, promovarea și conservarea istoriei și culturii locale și formarea profesională a viitorilor beneficiari.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
