Conacul marilor filantropi Mocioni din Foeni a devenit un nou punct de atracţie pe harta turistică a judeţului Timiş, clădirea fiind redată comunităţii după ce a fost reabilitată de administraţia judeţeană printr-o investiţie de 2,4 milioane de euro susţinută prin programul naţional RoCultura.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alfred Simonis, a declarat că aici se vor organiza permanent activităţi culturale, pentru atragerea a cât mai multor turişti.
„Este un prim edificiu construit dintr-un circuit turistic pe care îl dorim în judeţul Timiş, un circuit al conacelor, al castelelor, dar şi a bisericilor monument istoric din judeţ şi din întregul Banat. Din păcate, marea lor majoritate sunt în paragină, iar obligaţia noastră este aceea de a investi în cultură, în artă, în educaţie, să investim în aceste monumente care sunt atât de importante pentru istoria şi turismul Banatului. Aceasta este prima etapă în reabilitarea conacului. (…). Pentru a organiza şi evenimente, avem nevoie de bucătărie, de spaţii de cazare. Vor continua reabilitări similare la conacele din Banloc, Jamu, Parţa, dar şi în alte localităţi în care descoperim săptămânal astfel de clădiri, monumente istorice care sunt atât de frumoase şi nepuse în valoare”, a afirmat Alfred Simonis.
Jumătate din suma necesară acestui proiect a fost pusă la dispoziţie de CJ, care administrează conacul Mocioni, şi restul din fonduri puse la dispoziţie de Norvegia, Liechtenstein şi Islanda.
Conacul familiei Mocioni a fost realizat în stil neoclasic în anul 1750, după planurile arhitectului Mor Kallina, fiind declarat monument istoric de o mare valoare arhitecturală şi simbolică. Cel mai important membru al familiei care a locuit aici, a fost Andrei Mocioni de Foen, strănepot al preotului aromân Constantin.
Mocioni este o familie istorică de secol XVIII-XIX, mari mecena ai culturii româneşti, care au dat burse pentru studenţii români pe vremea lui Eminescu. Este şi o capelă mare, extrem de frumoasă a familiei Mocioni, în cimitir, realizată în stil baroc, care s-ar putea încadra pe patrimoniul funerar. Cimitirul în care se află superba capelă se află lângă Podul Turcului, extrem de spectaculos, din perioada tereziană.
Un localnic îşi aminteşte că familia Mocioni organiza întâlniri la conac cu oameni aleşi, iar la sărbători „de la ferestrele mansardei cobora pe frânghii coşuri şi pachete cu alimente pe care le dădea consătenilor”.
Preotul Nicolae Strizu, care a slujit la biserica din Foeni, a amintit personalitatea Mocioneştilor şi rolul lui Andrei Mocioni în păstrarea identităţii culturale a românilor, în condiţiile în care Banatul era sub Coroana de la Viena.
„Pe la 1780, Andrei Mocioni primeşte diploma nobiliară de la Iosif al II-lea. Dovada rezultă din tot felul de lucrări, monografii scrise de istorici maghiari, care reliefează în lucrările lor acest aspect. Sunt şi lucrări monografice scrise de români, cum ar fi Teodor Botiş, care a scris Monografia familiei Mocioni (…) şi care vorbeşte despre castel, nu conac. Mocionii au fost mentori ai neamului românesc. Secolul XIX este marcat de prezenţa acestei familii nobiliare dar şi de mari patrioţi români, care au căutat emanciparea neamului românesc, culturalizare, dezvoltare şi economic. În Parlamentul de la Budapesta şi în Dietă, în Senatul Imperial Lărgit, al cărui membru a fost, Andrei Mocioni a luptat pentru drepturile acestor români, reprezentând în special Banatul, iar Andrei Şaguna reprezenta interesele românilor din Ardeal. Se cunoaşte lupta marelui Alexandru Mocioni în Parlamentul de la Budapesta, făcând cinste poporului român prin atitudinea şi isteţimea lui, dar şi prin modul în care punea el problema drepturilor, a libertăţilor şi a drepturilor cetăţeneşti, a popoarelor care constituiau la data respectivă Imperiul Austro-Ungar. Erau filantropi, dar în primul rând, a fost marea filantropie, lupta pentru eliberarea poporului român de sub un jug străin. Acest castel este un bun al neamului românesc”, a detaliat părintele Nicolae Strizu, pentru Agerpres.
În timpul Revoluţiei din 1848 domeniul din Foeni a fost devastat. Ulterior, domeniul a reintrat în proprietatea familiei, fiind răscumpărat de Andrei Mocioni. În 1869, acesta s-a retras din activitatea politică, petrecându-şi ultimii ani de viaţă aici, alături de soţia sa, Laura Cernovici, şi de socrul său, baronul Petru Cernovici. În 1880, domeniul Foeni a fost lăsat soţiei şi altor urmaşi.
Conacul din Foeni a ajuns ruină după 1990, familia Mocioni neavând urmaşi astăzi.
Conacele şi castelele bănăţene ar putea fi descoperite de turiştii care vor găsi în ele fermecătoare poveşti, destine frământate, istorii şi istorioare despre cei care le-au zidit ori le-au locuit. Fiecare castel este învelit într-o dublă aură, pe de-o parte a traiului îmbelşugat, cu muzici pe care conţi şi contese, baroni şi baronese îşi etalau ţinutele în seratele de pe vremuri, iar pe de altă parte a unui blestem care le-a făcut să fie ulterior părăsite, îmbrăcate în iedera sălbatică ce a ţinut departe paşii turiştilor.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa fotografiei principale: Conacul Mocioni din Foeni / Facebook)
