Cardinalii romano-catolici vor începe conclavul secret pentru alegerea noului lider al Bisericii globale pe 7 mai, a declarat luni Vaticanul, citat de Reuters.
Data a fost decisă în timpul unei reuniuni cu ușile închise a cardinalilor la Vatican, prima de la funeraliile Papei Francisc de sâmbătă.
Aproximativ 135 de cardinali, toți sub vârsta de 80 de ani și din întreaga lume, sunt eligibili pentru a lua parte la conclav și a decide cine ar trebui să fie următorul conducător al Bisericii, care numără 1,4 miliarde de membri.
Capela Sixtină din secolul al XVI-lea, unde au loc conclavurile, a fost închisă pentru turiști luni pentru a permite pregătirile.
Precedentele două conclavuri, care au avut loc în 2005 și 2013, au durat doar două zile. Dar cardinalul suedez Anders Arborelius a declarat luni că următorul conclav ar putea dura mai mult, deoarece mulți dintre cardinalii numiți de Papa Francisc nu s-au întâlnit niciodată între ei.
Francisc a făcut o prioritate din numirea cardinalilor din locuri care nu i-au avut niciodată, cum ar fi Myanmar, Haiti și Rwanda.
„Nu ne cunoaștem”, a spus Arborelius, unul dintre cei aproximativ 135 de cardinali sub 80 de ani care vor intra în conclav.
Citește și: Cine este cardinalul cu cele mai mari șanse să devină papă
Cel mai devreme conclavul ar fi putut începe pe 6 mai, a declarat Vaticanul. Începerea cu o zi mai târziu înseamnă că cardinalii vor avea ceva mai mult timp la dispoziție pentru discuțiile lor generale înainte de scrutinul important.
Durata medie a ultimelor 10 conclavuri este de trei zile, potrivit Reuters.
Francisc, papă din 2013, a murit la vârsta de 88 de ani, pe 21 aprilie. Funeraliile sale de sâmbătă și procesiunea prin Roma până la locul său de înmormântare, la Bazilica Santa Maria Maggiore, a au atras mulțimi estimate la peste 400 000 de persoane.
Cardinalul german Walter Kasper a declarat pentru ziarul La Repubblica că mulțimea de oameni care l-au jelit pe Francisc indică faptul că catolicii doresc ca următorul papă să continue stilul său reformator de pontificat.
Francisc, primul papă din America Latină, a încercat să deschidă Biserica, adesea statică, către noi conversații. El a permis dezbateri pe teme precum hirotonirea femeilor ca membri ai clerului și apropierea de catolicii LGBTQ.
„Poporul lui Dumnezeu și-a arătat voința”, a spus Kasper, care are 92 de ani și nu va lua parte la conclav. „Sunt convins că trebuie să mergem înainte pe urmele lui Francisc”.
Cu toate acestea, un bloc de cardinali conservatori vor respinge cu siguranță acest lucru și vor căuta un papă care să reafirme tradițiile și să țină în frâu viziunea lui Francisc a unei Biserici mai incluzive.
Citește și: Liderii politici români, despre Papa Francisc. „A creat punți între popoare”
