Mai mulți specialiști în energie au discutat, miercuri, în cadrul conferinței Zinergy – Clean Power, Essential Progress, la București, despre provocările energetice ale României. Un capitol aparte a fost destinat conceptului de sărăcie energetică, acolo unde România este deficitară, și s-a vorbit despre modelul Oradea sau Salonta, ca exemple de bune practici.
UPDATE 3 Constantin Damov – președinte GreenGroup, a arătat că trăim pe o planeta limitată ca dimensiuni, în timp ce cererile sunt infinite. „Confortul și consumurile cresc de la o generație la alta, toate aceste afaceri consumă energie și resurse materiale”, a arătat antreprenorul.
El a mai precizat că, în afacerea sa, încearcă să copieze natura. „Există un perpetuu mobile al resurselor. Un deșeu este un obiect utilizat care nu se află la locul lui. Sunt discuții și tratate întregi, cu rezultate minimale despre economia circulară. Economia mondială are astazi caracter liniar, nu circular. (…) Cumpărăm două bormașini la preț de una. De ce asta? De ce avem nevoie de două?
Pe de alta parte, oamenii nu cumpără produse reciclate. „E cazul unui aspirator Philips care folosea 30 la sută materiale reciclate. Nu l-a cumpărat nimeni”.
Damov a explicat de ce astăzi, PET –urile sunt opace, „mai puțin strălucitoare decât cele nereciclate. Europa e invadată de plastic reciclat din India, China și Bangladesh, unde apa de reciclare este aruncată în ocean”.
Europa importă 600 milioane tone anual și deja nu mai avem de unde. „Reciclarea chimică are potențial enorm. Suntem inovativi în Europa, dar riscăm sa pierdem ritmul în fata altor țări. Țările bogate exportă deșeuri și tarile sărace au început să inoveze, după ce s-au trezit cu munți de deșeuri. În zona de electronice, aproape tot ce intră în noile productii de energie verde nu poate fi reciclat. Nu putem separa sticla de plastic în cazul panourilor fotovoltaice. La fel, bateriile Li-Ion. Ce facem cu ele? Apoi paletele de la eoliene, care se îngroapă astăzi. În 3 ani vor fi 400.000 tone anual de panouri fotovoltaice care vor ieși din funcțiune. Ce vom face cu ele?”, s-a mai întrebat antreprenorul.
UPDATE 2 Constantin Toma, primarul municipiului Buzău a arătat că orașul pe care-l conduce este centrul economiei circulare, deoarece găzduiește cel mai mare reciclator de PET -uri din Europa.
El a mai dezvăluit că și-a propus să devină primul oraș permacultural din lume ți că vrea să irige 30.000 de hectare din 5 comune cu apa din râul Buzău, dar și din apele reziduale ale orașului.
Edilul a ami precizat că la Buzău se colectează deșeurile în pattru fracții, dar lumea e supărată că nu este eficientă această metodă și a militat pentru modelul francez, unde se colectează doar gunoi menajer și fracție uscată, selecția ulterioară fiind făcută de alte linii de sortare performante.
În același timp, Toma a susținut că dorește să extindă luciile de apă din localitate de la 27 la 100 de hectare. Întrebat cum ar stimula eventualii investitori în oraș, primarul a arătat că le propune eșalonarea datoriilor, dacă au.
UPDATE 1. Serghei Faschevsky este un inginer norvegian cu experiență de 20 de ani în politici energetice. El a arătat că la nivelul țării sale s-a ajuns la concluzia că e nevoie de mai multă energie regenerabilă, de o utilizare mai eficientă a energiei, având în vedere permanent schimbarea rapidă a piețelor energetice.
În plus, producția de energie geotermală este în creștere, din Islanda, până în El Salvador, unde a ajuns la 25%.
Energia geotermală este o sursă de energie regenerabilă. „Energia geotermală este adesea numită sursă de energie regenerabilă. Cu toate acestea, acest tip de energie nu trebuie extrasă prea mult, prea repede. Prin urmare, puțurile ar trebui, de preferință, să se „odihnească” timp de 10-15 ani după 30 de ani de exploatare, pentru a permite recuperarea sursei”, a arătat Faschevsky.
El a atras atenția că există, totuși, anumite riscuri: gaze cu efect de seră dar și riscurile ce trebuie avute în vedere la forarea puțurilor.
Patricia Ivanciuc este secretar general în Salonta. Ea a arătat că apa extrasă ajunge la 70 – 83 de grade la sondele racordate la Salonta, o localitate mică, dar care pariază pe energia geotermală. Din bugetul local derulează 57 proiecte prin fonduri europene.
La returul apei folosite, apa geotermală rămâne la o temperatură mare ca să fie reutilizată pentru alte instituții publice, pe lângă cele 8 deja racordate. Mai exact, pentru un aquaparc.
Primarul sectorului 1, George Cristian Tuță, a arătat că ar trebui să vorbim despre „sărăcia energetică” din România și că peste tot în lume sunt mari probleme, inclusiv în Germania și SUA. „Oamenii ne transmit că facturile sunt mari și energie e scumpă. Ar trebui să punem cap la cap provocările pentru a fi mai eficienți (…) Planurile administrației au fost făcute adesea în birouri. Specialiștii trebui puși în legătură cu oamenii și să găsim soluții. Avem comunități care locuiesc în zone în care costul vieții este foarte ridicat deoarece nu există utilități. Acestea sunt niște obligații. Avem foarte multe restanțe pentru a intra în normal. Avem cele mai mari companii energetice în sectorul 1, soluțiile sunt, această analiză nu trebuie să plece din birou”, a declarat primarul Tuță.
„Românul e îndrăgostit de confort”
Nicu Ștefănuță, europarlamentar, vicepreședinte al Parlamentului European, a fost printre puținii europarlamentari „care am promovat energia verde 100% pentru 2030 – 2040”. El a arătat că românul nu e îndrăgostit de gaz sau carbune, e indrăgostit de confort și preț mic, „ceea ce este normal”. Politicianul a mai punctat și a declarat că mandatul în Comisia Europeană „va fi despre energie sau nu va fi despre nimic”. Ștefănuță a legat problema energetică de sărăcia energetică. „Piața imobiliară a devenit scumpă, a devenit un lux să visezi la o casă. Creditarea e tot mai dificilă. Sărăcia energetică e la săraci, nu la bogați. 27% dintre gospădării se află în sărăcie energetică. Alegerile politice reflectă aceste realități. Mulți din rural au votat cu Călin Georgescu deoarece nimeni nu a vorbit de sărăcie în campanie. Nu tot ce e e bun e de dreapta și prost e stânga”, a mai declarat Ștefănuță.
„2024 a fost un an pierdut deoarece am avut alegeri. România a ales să fie un fel de Franța centralizată, istoric și administrativ. Programele operaționale stau înghețate și ne trezim în 2028 și vor da vina pe UE. Și deficitul ar beneficia de grăbirea fondurilor europene. Aș vrea un consens după alegeri ca partidele majoritare să facă un pact prin care să urgenteze, al 3-lea stat la adoptarea PNRR. Nu ne trebuie bani fără dobândă?
Sunt membru în comisia de energie. Dacă am explica oamneilor că trăiesc cu 10 ani mai puțin decât o țară civilizată din Vest. Acum, în București, aerul este irespirabil, la cote de Shanghai”, a mai spus Ștefănuță.
Citește și: Percheziţii la Primăria Sinaia şi la primarul Vlad Oprea (surse)
Investițiile BEI
Marius Cara, reprezentant al Băncii Euroepene de Investiții (BEI), a arătat că reprezintă cea mai importantă bancă de investiții din lume și că pentru ei investițiile în energie verde rămân prioritare. „Avem exemple de succes în România. În 2025, România s-a angajat la corecția deficitului bugetar, asta înseamnă că va trebui să prioritizăm proiectele supuse finanțării. La fel, resursele de consultanță și proiectele. România are unul dintre cele mai mari birouri BEI de la nivelul UE, cu 30 angajați care lucrează la pregătirea și implementarea de proiecte”, a declarat Cara.
El a dat ca exemplu un împrumut de 14,4 milioane de ueo în Galați pentru sortarea și tratarea deșeurilor.
George Jiglău este lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babes Bolyai din Cluj-Napoca și președinte al Centrului pentru Studiul Democrației. „Sărăcia energetică este o problemă în fiecare comunitate. Ce este ea? Imposibilitatea consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor esențiale. Care sunt factorii care conduc la sărăcia energetică? Veniturile scăzute, prețurile energie și cantitatea de energie consumată. Sărăcie energetică înseamnă și când subconsumi de teama facturilor”, a arătat Jiglău.
El a venit și cu o serie de soluții, cum ar fi modernizarea termică a locuințelor, instalarea de surse regenerabile de energie, înlocuirea aparatelor electrocasnice cu unele eficiente energetic, iar identificarea gospodăriilor vulnerabile este cea mai importantă măsură pe care o pot lua liderii locali.
Marius Moș face parte din echipa de implementare a fondurilor europene în Oradea. El a arătat că fondurile europene reprezintă principalul pilon de dezvoltare al orașului. Urbea are un portofoliu de proiecte de circa 1,5 miliarde de euro, fonduri nerambursabile. „La Oradea am decis să prioritizăm proiectele care aduc plus valoare investiției, cum ar fi parcurile industriale și partea de turism prin dezvoltarea zonelor pietonale și renovarea clădirilor. Apoi sistemul de termoficare. În 2008, banii se scurgeau în pământ”, a arătat Moș.
Astăzi, 70% din locuitorii orașului sunt racordați la sistemul centralizat și consumă 720 Mgw pe an.
Zăcământul geotermal, s-au făcut 12 foraje în anii 1980 și are acum 15 foraje la adâncimea de 2500 m, iar temperatura apei este între 70 și 105 grade celsius.
Oradea a încheiat 4 proiecte pe geotermal, iar energia geotermală reprezintă acum 15% din consumul de energie. Municipiul a participat cu 50% din fonduri la aceste investiții.
Freedom House România și Centrul Român de Politici Europene organizează conferința „Implicarea comunităților în tranziția verde”, finanțată de Inovation Norway.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
