Primăria Golăiești, din județul Iași, compromite investiții capitale pentru locuitorii comunei pentru că primarul nu se înțelege cu cel care accesează fondurile
În iulie 2022, 800 ha de teren din Golăiești sunt deja calamitate, dar 1,14 milioane de euro stau nefolosiți pentru că lipsește o semnătură a primarului
Banii europeni prevăd pomparea apei din răul Jijia și irigarea a 1.000 ha din Golăiești, două treimi din totalul de teren agricol
Contractul de finanțare este semnat din 2021, dar lucrările de reabilitare n-au început, fiind în pericol de a ieși din termenul-limită
Tărăgănarea chinuitoare din acest proiect arată de ce se implementează atât de greu investițiile europene în România
Un proiect european de 1,14 milioane de euro, constând în refacerea sistemului de irigații din Golăiești (Iași), este în pericol de a fi anulat pentru că primarul nu eliberează autorizația de construcție de peste 4 luni. Investiția trebuia să înceapă în luna martie și suntem la mijlocul lui iulie, termenul-limită fiind iunie 2023.
Proiectul este capital pentru agricultorii din comună pentru că ar rezolva irigarea a 1.000 ha de teren agricol dintr-un total de 1.800 de hectare. Banii sunt pentru reabilitarea unei stații de pompare a apei din răul Jijia și instalarea sistemelor de irigații.
Zona Moldovei este într-o secetă profundă, iar banii europeni așteaptă o simplă semnătură.
Cazul este absurd, fiind alimentat de conflictul personal dintre actualul primar PNL și fostul lider al comunei, de la PSD, al cărui fiu a accesat fondul european. „Vom pierde banii, nu mai avem timp să construim până la anul, iar cel mai grav este că am cheltuit și din contribuția noastră proprie și nu-i vom recupera niciodată”, spune Mihai Bâzdâgă, fostul primar al comunei Golăiești.
„Am cheltuit peste 20.000 de euro până acum”
Cultivatorii de teren agricol din zonă s-au constituit într-o asociație pentru a fi eligibili să acceseze bani europeni. Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Golăiești a întocmit, în 2020, un proiect pentru modernizarea infrastructurii de irigații.
În comună sunt peste 40 de agricultori care exploatează cele 1.800 ha, 12 dintre aceștia având în grijă minim 10 ha.
„Am cheltuit peste 20.000 de euro, avem toate avizele pentru dezvoltarea proiectului, ne mai trebuie autorizația de construcție. Stăm blocați din cauza unui conflict la nivel personal”, afirmă Andrei Bâzdâgă, președintele asociației și fiul fostului primar.
Primele documente pentru implementare au fost depuse în 2019, iar cererea de finanțare a fost aprobată în 2020. Contractul cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a fost semnat la jumătatea anului trecut și tot atunci a fost obținut un certificat de urbanism de la Consiliul Județean Iași.
1.000 ha ar avea apă la discreție
Proiectul are valoarea de 1 milion de euro, bani europeni neramsursabili, la care se adaugă 140.000 de euro reprezentând achiziții neeligibile – contribuția OUAI.
„Lucrările vizează modernizarea unei stații de pompare a apei din Jijia, schimbarea pompelor de pe traseu, a conductelor, a hidranților. Instalația este modernizată integral cu această sumă și deservește aproximativ 1.000 de hectare agricole din totalul de 1.800 existente în comună.
Sunt eliminate toate pierderile de pe traseu, instalația este eficientizată energetic. Sunt irigate toate terenurile situate pe șes, rămân neacoperite dealurile”, explică Andrei Bîzdâgă, președintele OUAI.
Este medic veterinar, are exploatații agricole și este fiul fostului primar Mihai Bâzdâgă. De fapt, tocmai de aici provine blocajul: Mihai Bâzdâgă și actualul primar Costel Manoliu sunt într-un război deschis de câțiva ani.
Cei doi au depus mai multe reclamații unul împotriva celuilalt, atât la instituții de control cât și la presă.
800-900 ha sunt calamitate oficial la această oră
Conform documentației de la Apele Române, în zona Golăiești, deficitul de apă din sol este de 380 l/mp. De această cantitate este nevoie pentru a se ajunge la cota normală. Culturile se usucă pe câmp și putea fi ultimul an calamitat dacă primarul Costel Manoliu (PNL) nu ținea blocat proiectul.
În acest moment, între 800 și 900 de hectare de culturi agricole de la Golăiești sunt calamitate 100%, conform datelor oficiale.
Pentru a începe modernizarea sistemului de irigații mai este nevoie de o simplă autorizație de construcție. „Am urmat toți pașii, avem certificatul de urbanism, acum ne trebuie autorizația.
Trebuia emisă din luna martie, lucrările programate a se încheia anul viitor, în iunie, trebuiau să se desfășoare în prezent. Există un proiect, există niște termene care, conform contractului de finanțare, trebuie respectate.
Noi am cheltuit deja bani ai asociației, am făcut și unele decontări din proiect. Dacă nu ne atingem țintele, banii îi dăm din buzunar”, explică Andrei Bâzdâgă.
Problema de la Golăiești trebuie preluată de Consiliul Județean
Șeful asociației a fost în audiență la primarul Costel Manoliu, explicând urgența eliberării actului, dar spune că nu i s-au dat soluții. „Primăria Golăiești nu mai are de un an și jumătate funcționar pe Urbanism, angajata fiind în concediu de creștere a copilului, și nu are cine să analizeze dosarul și să elibereze autorizația, așa mi s-a spus”, povestește liderul OUAI Golăiești.
Blocajul birocratic frizează absurdul deoarece Legea Construcțiilor (50/1991) prevede că documentația poate fi eliberată de către Consiliul Județean (CJ), dacă o primărie de comună nu are activ serviciul de urbanism.
Aceasta doar dacă primarul unei comune solicită oficial sprijinul autorității la nivel de județ. Or, în acest caz, această asistență de specialitate nu a fost cerută.
Primăria Golăiești trebuie să semneze o convenție cu CJ, documentația de urbanism pentru comună urmând a fi elaborată și eliberată de către specialiștii instituției.
Există chiar o notificare a CJ în acest sens către Primăria Golăiești, emisă în primăvară, în care se menționează că instituția poate face o solicitare pentru semnarea convenției.
Istoricul unui conflict pe viață și pe moarte
Asociația a cheltuit deja 140.000 de euro, cât era suma neeligibilă, dar și aproape 100.000 de euro din banii europeni pentru proiectare și alte avize, pe lângă alți 20.000 de euro folosiți inițial.
Ironia este că fostul primar Mihai Bâzdâgă a părăsit funcția după o condamnare cu suspendare pentru o fraudă tot cu fonduri europene. Înainte de demitere, era atacat constant de către actualul primar, Costel Manoliu.
Rolurile erau inverse: Manoliu îi reproșa constant edilului ritmul lent de implementare a unor proiecte.
De doi ani, Bâzdâgă este cel care îl acuză pe adversarul său, ajuns la Putere, că investițiile din Golăiești nu s-au mișcat deloc.
Costel Manoliu se apără spunând că este sabotat de oamenii de încredere ai fostului primar, care au rămas în funcțiile publice.
La începutul mandatului său a pus la cale o execuție: a modificat organigrama Primăriei și a concediat 8 angajați, aducându-și în schimb, pe aceleași posturi, niște apropiați. Scandalul a fost redat de REPORTER DE IAȘI. O parte au câștigat procesele pentru a reveni la serviciu și au obținut despăgubiri.
Citește și: Câteva întrebări despre proiectul de lege a învățământului preuniversitar
Primarul Manoliu vorbește prin interpuși
Dialogul cu primarul Costel Manoliu a fost extrem de anevoios. REPORTER DE IAȘI l-a sunat de mai multe ori și i-a trimis un mesaj pe Whats App, pe care l-a vizualizat, dar fără să ne răspundă.
Ulterior, redacția l-a contactat pe președintele CJ Iași, Costel Alexe, apoi pe vicepreședinte, Marius Dangă. Acesta ne-a răspuns și a cerut un răgaz să se informeze.
„Putem face un acord de parteneriat cu primăriile și, în numele lor, emitem certificate de urbanism, avize, chiar și autrorizații, solicitând acordul lor în fiecare etapă. În prezent, avem acorduri cu 10-14 comune. Situația de la Golăiești nu o cunosc, nu avem parteneriat pe urbanism cu această Primărie. Noi acordăm sprijinul, dar trebuie să fie apelul primarului”, a declarat Marius Dangă.
Ulterior, aproape de închiderea ediției, primarul din Golăiești a transmis către REPORTER DE IAȘI, prin intermediul Consiliului Județean, că înțelege importanța proiectului european din comună și că mai e nevoie de un aviz de la Îmbunătățiri Funciare pentru a fi eliberată autorizația de construcție.
Costel Manoliu susține că Primăria sa are un acord cu Asociația Comunelor din România (ACOR) pentru asigurarea serviciilor de urbanism, cadru care îl ajută în această perioadă. Nu a explicat de ce s-a produs această întârziere de 4 luni.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Astea toate se intampla pentru ca avem primari peste localitati de cate 500 de locuitori! Trebuie reforma administrativa si sa fie comasate satele si comunele ca sa ajunga cu minim 5000 de locuitori.