(Autor: Babos Krisztina / Transtelex)
Dacă extracția de pietriș din albia râurilor nu este restricționată, ne putem aștepta la secete tot mai severe, care vor distruge nu numai ecosistemele acvatice, ci și terenurile agricole. Transtelex a lansat o investigație legată de extracția de nisip și pietriș de-a lungul Someșului, dezvăluind indicii serioase de corupție.
Citește aici prima parte: Construcțiile de autostrăzi din România ar putea provoca un dezastru ecologic dacă nu sunt înăsprite normele de protejare a râurilor. Insule întregi sunt excavate din Someș de companiile care extrag ilegal pietriș
Extragerea ilegală este mai profitabilă
Companiile care dețin autorizații de decolmatare preferă să exploateze în afara perimetrelor autorizate, deoarece obțin câștiguri mult mai mari. Potrivit lui Márk-Nagy János, fost administrator al unei arii protejate din județul Satu Mare, acestea plătesc taxe și chirii pentru materialul extras legal, iar profiturile realizate în urma extracțiilor ilegale rămân integral în posesia lor.
Estimările noastre arată că un excavator poate încărca un camion de 20 de tone în cinci minute. La un program zilnic de opt ore, valoarea balastului extras ilegal poate ajunge la 57.600 de lei (aproximativ 11.500 de euro).
În plus, am aflat că nu doar cele 13 locații autorizate oficial sunt exploatate în mod legal pe tronsonul Someșului monitorizat de către noi. La Chizeni (județul Sălaj), am observat că o companie excava pietriș fără a avea autorizație de decolmatare. Răspunsul autorităților a indicat că aceasta furniza material unei primării din Bistrița-Năsăud, aflată la 55 km distanță, sub pretextul unei „intervenții de urgență”.
Silviu Chiriac, consultant la APM Vrancea, susține că multe dintre aceste intervenții de urgență nu sunt justificate, reprezintă doar exploatări mascate. Potrivit lui, inginerii de la Apele Române inventează unele riscuri pentru a justifica emiterea autorizațiilor de decolmatare sau avizelor pentru intervenții de urgență.
În urma unei solicitări de informații de interes public, ABA Someș-Tisa ne-a comunicat că în 2023 și 2024 au emis 10 avize pentru intervenții de urgență pentru tronsonul monitorizat de noi, beneficiarii lucrărilor fiind primării din zonă. Conform lui Chiriac, partidele politice se folosesc de aceste posibilități pentru a câștiga sprijinul primarilor, permițându-le să extragă până la 5.000 de metri cubi de pietriș anual, fără taxe.
Fost ministru: Există un sistem organizat de criminalitate în exploatarea pietrișului
Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor între decembrie 2020 și iunie 2023, susține că exploatarea ilegală a pietrișului este protejată de un sistem bine organizat de corupție. Potrivit acestuia, deși legislația este bună, problema constă în aplicarea ei, iar autoritățile ar trebui să efectueze controale mai riguroase.
„Am organizat o verificare amplă, dar exploatatorii ilegali au aflat despre acțiune înainte ca echipele de control să ajungă la fața locului. Informațiile au fost scurse de cineva din interior” – a declarat fostul ministru. El consideră că autoritățile regionale nu își îndeplinesc atribuțiile și că numirile politice la nivel local compromit eficiența controalelor.
Tánczos Barna afirmă că transportatorii și operatorii de exploatare colaborează pentru a evita sancțiunile, avertizându-se reciproc despre verificările autorităților. Deși susține că a informat verbal organele de aplicare a legii despre neregulile constatate, nu știe dacă s-au luat măsuri concrete.
El recunoaște, de asemenea, că mentalitatea multor angajați ai autorităților de ape provine din perioada comunistă, ceea ce face dificilă schimbarea abordării lor față de gestionarea râurilor.
Doar poluarea cu cianuri a fost mai gravă
Pentru a evalua starea ecologică a sectorului inferior al Someșului din Ungaria, de aproximativ 50 km, am efectuat un studiu detaliat asupra populației de pești. Potrivit lui Sallai Zoltán, conducătorul echipei de cercetare, biodiversitatea râului s-a deteriorat semnificativ. Deși în Ungaria extracția de pietriș și nisip din albia râului este interzisă, iar decolmatarea este permisă doar în cazuri justificate, diversitatea speciilor de pești a scăzut dramatic. Comparativ cu studiile efectuate între 1994 și 2009, numărul speciilor identificate a scăzut de la 56 la doar 23.
Sallai Zoltán a subliniat că degradarea Someșului ar putea fi cauzată de dragarea intensificată în secțiunile superioare ale râului. De asemenea, el a criticat gestionarea resurselor de apă, susținând că apele curgătoare sunt tratate ca simple canale de drenaj, ignorând rolul lor ecologic esențial. A recomandat menținerea apei în zonele umede și bazinele naturale pentru a combate seceta și a îmbunătăți microclimatul local.
În concluzie, Sallai Zoltán a insistat asupra necesității includerii ecologiei în formarea inginerilor hidrotehnicieni, astfel încât proiectele viitoare să țină cont de aspectele de conservare a naturii.
Pe măsură ce în România sunt în desfășurare reorganizări instituționale și modificări legislative, principalul obiectiv este facilitarea obținerii autorizațiilor pentru exploatarea resurselor subterane. Din acest motiv, experții implicați în proiectul nostru – Nagy András Attila, ihtiolog, Pap Péter László, ecolog și Fülöp Tihamér, cercetător în domeniul mamiferelor – au formulat o serie de propuneri pentru modificarea legislației astfel încât impactul ecologic al marilor proiecte de infrastructură, în special al construcțiilor de autostrăzi, să fie cât mai redus.
1. Eliminarea corupției în rândul autorităților de stat și înlocuirea conducătorilor corupți.
2. Interzicerea vânzării nisipului și pietrișului extras de către companiile care efectuează decolmatarea și regularizarea albiei, astfel încât acestea să nu fie motivate să exploateze mai mult decât prevede contractul lor. Costurile lucrărilor, fiind intervenții de interes public pentru prevenirea inundațiilor, ar trebui suportate de stat, iar comercializarea resurselor minerale să fie gestionată de un operator independent de companiile extractoare.
3. Eliminarea posibilității ca administrațiile locale să extragă anual 5000 de metri cubi de pietriș din albiile râurilor (având ca pretex intervențiile de urgență).
4. Promovarea unei viziuni ecologice în cadrul autorităților responsabile cu gestionarea apelor, astfel încât acestea să nu se concentreze exclusiv pe prevenirea inundațiilor, ci și pe retenția apei în peisaj și conservarea habitatelor naturale.
5. Limitarea lucrărilor de decolmatare și regularizare a albiei la cazurile strict necesare (în zona localităților, la nivelul podurilor), utilizând echipamente proprii ale autorităților responsabile cu gestionarea apelor.
6. Confiscarea excavatoarelor și camioanelor în cazul în care inspectorii autorităților descoperă activități ilegale, similar cu măsurile aplicate în cazurile de tăieri ilegale de păduri.
7. Operaționalizarea aplicației „Radarul Balastierelor”, promisă de peste 10 ani, pe modelul sistemului de monitorizare Sumal folosit în gestionarea pădurilor.
8. Crearea unei transparențe totale în ceea ce privește autorizațiile emise de autorități, prin punerea la dispoziția publicului a hărților online, accesibile inclusiv pentru persoanele fără pregătire tehnică.
9. Activitățile de exploatare ale agregatelor minerale să fie efectuate numai în albiile majore ale râurilor (fosta luncă inundabilă a acestora).
10. Unde este posibil trebuie reinstalate/replantate pădurile de luncă, cu facilitarea inundării acestora.
Citește și: Germania, câmp de luptă al unui război hibrid tot mai agresiv
Propuneri pentru îmbunătățirea stării ecologice a Someșului
În mod natural, râurile au caracteristici fizice specifice, precum meandre, lunci inundabile și insule formate din nisip și pietriș. Meandrele joacă un rol esențial în reducerea vitezei apei, contribuind la retenția apei și crearea unui habitat variat. Pe un râu cu meandre și insule, există sectoare cu ape adânci sau mai puțin adânci, cu curgere rapidă sau lentă, cu substrat nisipos sau pietros, cu vegetație acvatică și porțiuni umbrite de arborii de pe mal. Această diversitate permite coexistența multor specii de pești, asigurând habitate pentru un ecosistem acvatic diversificat și echilibrat.
În contrast, regularizarea râurilor duce la eliminarea acestor variații naturale. Prin defrișarea vegetației arboricole de pe maluri și extracția de pietriș din albie, Someșul este transformat într-un canal uniform, fără structuri naturale care să încetinească fluxul apei. În astfel de condiții, doar câteva specii de pești, adaptate noilor condiții, supraviețuiesc – de obicei specii generaliste invazive care înlocuiesc speciile autohtone rare și protejate. Studiul nostru asupra Someșului a confirmat acest declin ecologic: specii autohtone specializate, precum cega (Acipenser ruthenus) sau porcușorul de vad (Romanogobio uranoscopus), au devenit extrem de rare sau au dispărut complet, fiind înlocuite de specii invazive.
Deși, după schimbările politice din 1989, calitatea apei Someșului s-a îmbunătățit datorită închiderii unor fabrici poluante din Cluj și Dej, în ultimii ani tendința s-a inversat. Râul devine tot mai poluat din cauza apelor reziduale menajere, insecticidelor, pesticidelor și îngrășămintelor chimice utilizate în agricultură și activităților stațiilor de procesare a pietrișului. În ultimii șapte ani, cercetările științifice efectuate între Dej și granița româno-maghiară au identificat doar 25 de specii de pești, iar cele mai afectate sunt speciile care populau anterior luncile inundabile, precum caracuda (Carassius carassius) și țiparul (Misgurnus fossilis), care nu au mai fost observate în ultimele decenii multe habitate unde anterior erau prezente.
Un alt indicator al poluării excesive este scăderea populațiilor de insecte, afectând păsările insectivore. De-a lungul Someșului inferior, am descoperit maluri abrupte aparent ideale pentru cuibăritul prigoriilor și a lăstunului de mal, dar fără niciun cuib vizibil. Cel mai probabil, reducerea dramatică a populațiilor de insecte, cauzată de utilizarea intensivă a pesticidelor și drenarea fostelor zone umede ale Someșului, a determinat aceste păsări să evite zona.
Ultima șansă pentru Someș
Someșul se află într-un moment critic în ceea ce privește conservarea sa ecologică. În urma lucrărilor de regularizare, luncile sale au fost eliminate, pădurile ripariene au fost transformate în terenuri agricole, iar extracția de pietriș continuă să degradeze ecosistemele. Dacă nu se iau măsuri drastice în următorii ani, distrugerea devine ireversibilă.
Măsurile urgente necesare includ interzicerea extracțiilor de pietriș din albie și restaurarea unor părți ale fostelor lunci inundabile. Pe lângă beneficiile ecologice, aceste zone ar putea funcționa ca rezerve naturale de apă, reducând riscul de inundații și contribuind la reîncărcarea pânzei freatice, esențială în combaterea secetei.
Nu este necesară oprirea proiectelor de infrastructură, ci adoptarea unor măsuri pentru minimizarea impactului acestora. În locul extracțiilor din albia minoră, nisipul și pietrișul ar trebui extrase din fostele zone inundabile. De asemenea, apa utilizată în procesarea pietrișului trebuie decantată și reutilizată, pentru a preveni poluarea Someșului cu ape tulburi.
Pentru reducerea poluării, este esențială crearea unor zone tampon împădurite de-a lungul râului, utilizând specii de arbori autohtone, pentru filtrarea apelor poluate cu pesticide, provenite din agricultură. Modernizarea stațiilor de epurare este, de asemenea, crucială. Dacă aceste măsuri sunt implementate, poate că, în câteva decenii, Someșul va reveni la o stare apropiată de cea descrisă de Hermann Ottó în 1887: „Un pescar adevărat bea apa în care pescuiește”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Transtelex)
