Studiul Digital News Report (DNR) din 2022 indică, pentru România, cea mai mare scădere a încrederii în știri, în general, în comparație cu tot eșantionul global (33%, cu 9 procente mai puțin decât nivelul de încredere înregistrat la noi în 2021).
Rezultatele DNR, care înregistrează percepțiile publicului digital din România, sunt efectele unui an foarte dificil pentru dreptul la informare corectă și pentru libertatea de exprimare. Cu toate acestea, studiul semnalează activitatea unor redacții de excepție, care fac atât jurnalism de informare, cât și jurnalism de investigație, și care sunt apreciate și susținute constant de audiențele lor.
Miercuri, 15 iunie, FJSC, UB a organizat, într-un eveniment sprijinit de PressHub, lansarea Digital News Report 2022. Este a unsprezecea ediție a celebrului studiu despre audiențele digitale, coordonat de Universitatea din Oxford, și a șasea ediție care cuprinde date despre piața de media din România. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București (FJSC, UB) este partenerul din România al Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, în cel mai mare studiu din lume, multianual, despre consumul de informație și opinie al audiențelor digitale (atât pentru media tradiționale, cât și pentru online).
Prof. Raluca Radu, Directorul Departamentului de Jurnalism de la FJSC, UB și coordonatorul echipei Digital News Report în România, precizează:
În 2021, în România, au fost folosite amenințările cu tribunalul, intimidarea și chiar amenințările cu moartea, pentru a împiedica publicarea unor materiale de interes public, și au fost folosiți bani destinați propagandei politice, pentru a cumpăra bunăvoința presei. Cu siguranță, jurnaliștii nu au avut un an bun. Scăderea abruptă a încrederii în presă și a interesului pentru materialele informative, sub nivelul de dinainte de pandemie, arată că legitimitatea presei a fost afectată.
În materialul despre România, Digital News Report amintește despre utilizarea unor metode multiple de intimidare a jurnaliștilor, pentru a opri discutarea subiectelor de interes public. Este vorba, de exemplu, despre folosirea strategică a chemării în judecată, cu care s-au confruntat mai multe branduri de media, inclusiv Libertatea, al șaptelea brand în topurile DNR, despre jignirea publică și despre agresivitate online, prin publicarea, de către un partid parlamentar, a unei liste negre a presei, și chiar despre bătăi și amenințări cu tortura. De asemenea, Raportul din acest an face referire la investigația Europei Libere, care a arătat că în 2021 două partide politice au cheltuit 12,2 milioane de euro pentru „media și propagandă”, cu toate că nu a fost un an electoral. Aceste sume provin din banii publici destinați susținerii activității partidelor parlamentare, dar jurnaliștii au avut mari probleme să afle cum au fost acordate contractele și către cine.
În ciuda acestor probleme, unele redacții au continuat să facă jurnalism de bună calitate și să se mențină în preferințele publicului lor. Alături de redacțiile cu un flux de știri continuu, care au încercat să navigheze în aceste vremuri tulburi din punct de vedere politic și economic, studiul remarcă redacțiile de nișă, specializare pe jurnalism de investigație și jurnalism narativ. Unele dintre acestea, așa cum sunt Recorder și Rise Project (care ating o audiență săptămânală de 11, respectiv 7 procente), alături de PressOne, sunt susținute din donații.
Prof. Raluca Radu, coordonatorul echipei Digital News Report în România, declară:
Toate aceste redacții, mainstream sau de nișă, joacă un rol important, contribuind la creșterea calității sferei publice din România, în ciuda unor presiuni extreme, și se bucură de o susținere considerabilă, atât morală cât și financiară, din partea audiențelor lor.
În majoritatea piețelor cuprinse în studiul Digital News Report din 2022, a crescut numărul celor care evită conținutul informativ, pe fondul acumulării unei oboseli față de subiecte de interes general, cum ar fi cele politice sau cele legate de COVID-19, dar și al lipsei de înțelegere a contextului mai larg, mai ales în cazul publicului tânăr. Această tendință se vede și pe piața din România, unde consumul declarat de știri, online și offline, a scăzut sub nivelul de dinainte de pandemie. Televiziunea Digi 24, de exemplu, a pierdut șase puncte procentuale în ceea ce privește consumul, comparativ cu anul trecut. Patru din zece persoane evită în mod constant știrile, un procent care a crescut cu 8 la sută față de 2017, dar care s-a menținut asemănător, comparativ cu perioada pre-pandemie.
Sursele de știri, ultima săptămână: România
[Q5A] Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri offline în ultima săptămână (prin televiziune, radio, materiale tipărite şi alte surse media convenţionale)? Selectaţi toate variantele aplicabile. Q5ai. Pe care dintre acestea, dacă este cazul, le-aţi folosit cel puţin 3 zile? Selectaţi toate variantele aplicabile. Q5B. Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri online în ultima săptămână (prin site-uri web, aplicaţii, reţele de socializare şi alte forme de acces pe Internet)? Selectaţi toate variantele aplicabile. Q5bi. Pe care dintre acestea, dacă este cazul, le-aţi folosit cel puţin 3 zile? Selectaţi toate variantele aplicabile. Baza – toți: 2.001.
Încrederea în știri în general a scăzut cu 9 procente, ajungând în 2022 la 33%. Încrederea a scăzut și pentru cele mai multe branduri de media, fie că este vorba despre companii private sau de organizațiile de media de serviciu public, un efect, cel mai probabil, al discuției despre fondurile publice folosite pentru a cumpăra bunăvoința presei și al atacurilor asupra presei, inclusiv al chemărilor în judecată.
Proporția celor care spun că au încredere într-un brand de media
Toți cei care au auzit de un brand:
Am încredere: proporția celor care au notat un brand cu 6 sau mai mult, din 10, Neutru: 5, Nu am încredere: 0-4.
[Q6_2018_trust] Cât de credibile ați spune că sunt știrile de la următoarele branduri? Vă rugăm să folosiți scala de mai jos, unde 0 înseamnă „deloc credibile”, iar 10 înseamnă „absolut credibile”. Baza este variabilă. Toate brandurile peste 50. * Branduri care nu au fost prezente în formularea întrebării, în 2021.
Rezultatele Digital News Report arată că, în România, la fel ca în alte țări, scade consumul de conținut informativ de la televizor (74%, -5 procente față de 2021 ), dar crește consumul de știri accesate în online (86%, +2 procente), inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare (63%, +5 procente). Facebook rămâne platforma socială dominantă pentru consumul de materiale informative (63%). De asemenea, studiul arată că interesul pentru anumite subiecte de știri este influențat de orientarea politică, audiențele de dreapta și de centru manifestând un interes pentru lifestyle, știință și tehnologie, mediu, iar cele de dreapta, pentru COVID, cultură și business. Toate audiențele, indiferent de orientarea politică, au un interes pentru știri locale (63% din eșantionul total).
În 2022, studiul Digital News Report, desfășurat online, a cuprins 46 de piețe de media, cu un eșantion de peste 93.000 de persoane. În România, eșantionul a fost de 2.001 persoane, cu o marjă de eroare de +/- 2,2 la sută.
Comunicat de presă – embargou până pe 15 iunie 2022, ora 00.01 (British Summer Time), ora 02.01 (ora României)
Informațiile depresive îi împing pe mulți oameni să evite știrile, în timp ce audiențele tinere folosesc tot mai mult TikTok
Studiul Digital News Report din acest an, realizat de Institutul Reuters, arată că o mare parte din public ocolește – sau evită, în mod selectiv – materiale importante de presă, cum ar fi cele despre pandemie, despre invazia Rusiei în Ucraina sau despre criza creșterii costului vieții. Raportul documentează modul în care legătura dintre jurnalism și o mare parte a publicului pare a se destrăma, vorbind inclusiv despre o scădere a încrederii, după creșterea de anul trecut, și despre un declin al interesului pentru știri. Cercetarea noastră arată că audiențele mai tinere au o relație mai slabă cu brandurile de știri și accesează din ce în ce mai mult conținutul informativ prin intermediul unor platforme ca TikTok. Aceste sunt câteva dintre concluziile raportului, care s-a bazat pe un chestionar online cu 93.432 respondenți din 46 de țări. Raportul este sub embargo până pe 15 iunie 2022, ora 00.01 (British Summer Time), ora 02.01 (ora României). Puteți descărca o versiune PDF de la acest link. Raportul va fi distribuit pe www.digitalnewsreport.org/2022.
Evitarea selectivă a știrilor este un fenomen în creștere
Majoritatea persoanelor, din toate țările, rămân interesate de știri și le urmăresc în mod curent, însă altele aleg să-și limiteze consumul pentru anumite tipuri de știri. În general, aproape patru din zece (38%) spun că au evitat adesea sau uneori știrile – iar acest procent este în creștere de la 29%, în 2017. Proporția celor care evită conținutul informativ s-a dublat în Brazilia (54%) și în Marea Britanie (46%), în ultimii cinci ani.
Proporția celor care uneori sau adesea evită știrile în mod activ
O selecție de piețe, 2017-2022:
[Q1di_2017] În prezent, încercați în mod intenționat să evitați știrile? Baza: Total. 2017 – 22 de eșantioane (n ≈ 2000).
În mai multe piețe, mulți dintre cei care evită știrile spun că îi deranjează repetitivitatea agendei presei – mai ales când este vorba despre politică și COVID-19 (43%). În jur de 36% – mai ales cei sub 35 de ani – spun că știrile au un efect negativ asupra stării lor de spirit. Alții spun că informațiile de presă stau la baza unor discuții pe care ar dori să le evite (17%) sau produc un sentiment de neputință (16%). O parte semnificativă dintre cei tineri spun că evită știrile pentru că sunt greu de urmărit, sugerând că redacțiile ar putea să facă mai mult în sensul simplificării limbajului folosit și al explicării subiectelor complexe. Deși cercetarea a avut loc înainte de războiul din Ucraina, o cercetare suplimentară, în cinci țări, a arătat că evitarea conținutului informativ a crescut și mai mult după declanșarea conflictului.
Autorul principal, Nic Newman, arată că:
Aceste rezultate sunt în mod particular o provocare pentru industria de știri. Subiectele pe care jurnaliștii le consideră cele mai importante, cum ar f, de exemplu, crizele politice, conflictele internaționale sau pandemiile globale, par să fie tocmai acele subiecte care îi îndepărtează pe unii oameni.
Încrederea scade din nou – după ce crescuse anul trecut
Încrederea în știri a scăzut în aproape jumătate dintre țările din cercetarea noastră și a crescut numai în șapte piețe, pierzându-se astfel o parte din câștigul în încredere dobândit în timpul pandemiei. În medie, 42% spun că au încredere în presă, în general. Finlanda rămâne țara cu cel mai mare nivel de încredere generală în presă (69%), în timp Statele Unite ale Americii au cel mai mic scor (26%, -3) din toate cele 46 de piețe, alături de Slovacia.
Proporția celor care spun că au încredere în majoritatea știrilor, de cele mai multe ori
Toate piețele:
[Q6_2016_1] Gândindu-vă la știri, în general, sunteți de acord sau nu cu următoarele afirmații? – Cred că poţi avea încredere în majoritatea ştirilor de cele mai multe ori. Baza: Eșantionul total din fiecare piață (n ≈ 2000).
Tablou mixt în ceea ce privește veniturile de la cititori
În ciuda creșterilor semnificative privind plata pentru știrile online în câteva țări mai bogate precum Australia (+5 puncte), Germania (+5) și Suedia (+3), există semne care arată o stagnare la nivel general. În 20 de țări unde plata este larg răspândită, 17% au făcut cel puțin o plată pentru conținut informativ online, la fel ca și anul trecut. O proporție mai mare de abonamente digitale se îndreaptă spre câteva branduri naționale – întărind dinamica „câștigătorul ia tot”. Doar 5% dintre abonați plătesc pentru un titlu local în Marea Britanie și doar 3% în Portugalia, dar cifrele sunt mult mai mari în Norvegia (53%) și Suedia (43%). Abonații tind să fie mai bogați, mai în vârstă, mai bine educați și tind să plătească pentru o singură publicație.
Proporțiile plăților pentru știri online și un profil al abonaților digitali
Piețe selectate:
Q7a. Ați plătit pentru conținut de știri ONLINE sau ați accesat un serviciu de știri ONLINE plătit în ultimul an? (Ar putea fi vorba de un abonament digital, un abonament combinat digital/pentru materiale tipărite, o donație sau o plată unică pentru un articol sau aplicaţie ori ediţie electronică). Baza: eșantion total pe fiecare piață (n≈2000). Q7_SUBS_name_2022. Ați spus că ați plătit un abonament la un serviciu de știri digitale în ultimul an… La care dintre următoarele v-ați abonat? Baza: tot cei care au plătit pentru un abonament în curs la un serviciu de știri digitale în ultimul an. Interval: Franța = 139 până la Norvegia = 647.
În special branduri, nu individualități
În ciuda creșterii numărului de abonamente ieftine și a înscrierilor pe platformele pentru membri, cum sunt Substack și Patreon – și în ciuda succesului raportat de unii scriitori individuali – sondajul nostru constată că numărul acestor tipuri de abonamente este încă relativ modest, în comparație cu brandurile de știri consacrate. Chiar și în Statele Unite, doar 7% dintre abonații de știri plătesc pentru unul sau mai multe mail-uri de la jurnaliști – aproximativ 1% din eșantionul nostru total. Procentele sunt chiar mai mici în altă parte (de exemplu, 5% dintre abonații de știri din Spania, 2% în Franța și 1% în Germania).
Îngrijorare cu privire la numărul de abonamente, în contextul unor facturi din ce în ce mai mari din gospodărie
Raportul constată că unii respondenți regândesc numărul de abonamente media pe care și-l pot permite în acest an – care include adesea mai multe servicii TV și de film precum Netflix, muzică, sport și cărți. În timp ce majoritatea spun că se așteaptă să păstreze același număr total de abonamente, aproximativ una din șapte persoane în Statele Unite (14%) și Portugalia (17%) susține că se așteaptă să aibă mai puține abonamente, pentru a economisi bani din lucruri neesențiale.
Co-editorul Rasmus Nielsen a spus că:
În timp ce mai mulți furnizori de știri premium au înregistrat un mare succes în construirea afacerii cu abonamente digitale, nu este un model care va funcționa pentru orice publicație. Un număr tot mai mare de redacții urmăresc un grup relativ mic de oameni pregătiți să plătească pentru știrile online, în timp ce știrile locale se luptă pentru a construi o masă critică de abonați. În mod fundamental, o mare parte a publicului, inclusiv persoanele care sunt încântate de abonamentele la serviciile de streaming de video sau muzică online, nu găsesc știri pentru care merită să plătească. Este deci extrem de important, în special pentru cei care cred că jurnalismul trebuie să servească întregului public, să se gândească la modul în care pot crea o ofertă convingătoare pentru un public mai larg și să privească dincolo de modelele de abonament care servesc în primul rând oamenii mai privilegiați.
Tinerii şi conținutul informativ
O temă dominantă din raportul din acest an este dificultatea de a implica utilizatorii mai tineri în utilizarea conținutului informativ. Raportul identifică un grup de persoane sub 25 de ani care au crescut cu reţelele de socializare, ale căror comportamente şi atitudini sunt mult mai diferite decât au fost ele în trecut, pentru această grupă de vârstă. Acest grup de „nativi sociali” definesc ştirile într-un mod diferit, sunt mult mai puţin interesaţi de subiecte tradiţionale precum politica şi au o legătură mai slabă cu brandurile de ştiri. Opt din zece (78%) dintre cei între 18 şi 24 de ani accesează ştirile prin rute laterale, cum ar fi agregatoarele, motoarele de căutare şi reţelele de socializare, săptămânal.
Raportul mai constată că aceşti tineri „nativi sociali” au renunţat la Facebook în favoarea reţelelor vizuale precum Instagram şi TikTok, unde divertismentul şi influencerii joacă un rol mai important. În toate ţările, 40% dintre cei între 18 şi 24 de ani folosesc TikTok săptămânal, iar 15% spunând că îl folosesc pentru a găsi, discuta sau distribui ştiri. Utilizarea pentru ştiri s-a dublat în unele ţări şi este mai mare în unele părţi din America Latină, Asia şi Africa decât în Statele Unite ale Americii, Europa de Nord sau Australia. Telegram a crescut şi el semnificativ pe pieţe precum Singapore, Italia, India, Kenya, oferind o alternativă la WhatsApp, deţinut de Meta.
Când a fost lansat TikTok, a fost doar despre dans, coregrafie; acum este diferit, chiar dacă video-urile sunt rapide, ele aduc cea mai proaspătă informaţie.
Bărbat, 24 de ani, Brazilia
Impactul războiului din Ucraina
Raportul include rezultatele unui sondaj de monitorizare, folosind aceeași metodologie, realizat la aproximativ o lună de la începutul războiului din Ucraina, în cinci țări: Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Polonia, Germania și Brazilia. Sondajul a arătat că oamenii s-au bazat cel mai mult pe știrile TV – în special în țările cele mai apropiate de conflict, cum sunt Germania sau Polonia. Aceste rezultate susțin cercetările anterioare, care arată că oamenii tind să apeleze la știrile TV în perioadele de criză.
Cu toate acestea, natura brutală a conflictului pare să fi contribuit la creșteri semnificative în evitarea selectivă a știrilor în Germania (+7 puncte față de nivelurile dinainte de conflict) și Polonia (+6), precum și în Statele Unite (+4). Aproape jumătate sau mai mulți dintre respondenți din toate cele cinci țări sunt de acord că mass-media face o treabă bună în informarea oamenilor cu cele mai noi știri, dar mai puțini respondenți simt că mass-media performează la fel de bine în ceea ce privește explicarea implicațiilor mai largi ale conflictului sau oferirea altor perspective asupra lui. Deși este posibil să fi existat o creștere a accesării conținutului informativ la izbucnirea conflictului (și în anumite momente cheie), datele noastre sugerează că nu a crescut substanțial consumul de știri, în general, de la începutul războiului.
Alte constatări din raportul 2022
Despre dezinformare. Preocupările globale cu privire la informațiile false și înșelătoare rămân în continuare stabile și în acest an, variind de la 72% în Kenya și Nigeria la doar 32% în Germania și 31% în Austria. Oamenii susțin că au văzut mai multe informații false despre coronavirus decât despre politică în majoritatea țărilor, dar situația este inversată în Turcia, Kenya și Filipine, printre altele.
Despre polarizare. Există diferențe mari în polarizarea audienței de știri între țări – referitor la măsura în care oamenii de stânga și dreapta politică utilizează în mod selectiv anumite posturi de știri. Polarizarea audienței de știri este relativ ridicată în Statele Unite și în Marea Britanie, dar mai scăzută în Norvegia și în Germania. Cu toate acestea, în toate cele patru țări, gradul de polarizare a audienței de știri nu s-a schimbat mult din 2016, în ciuda tulburărilor politice și a schimbărilor intervenite în discursul elitelor.
Despre jurnaliștii la care oamenii sunt atenți. În timp ce rețelele de socializare au dus la creșterea profilului mai multor jurnaliști digitali, constatăm că cei mai cunoscuți jurnaliști în majoritatea țărilor sunt prezentatorii TV. Când li se cere să numească jurnaliștii pe care îi urmăresc, puțini oameni pot numi corespondenți străini, în timp ce editorialiștii de ziar au o recunoaștere mai mare a numelui în țări precum Regatul Unit și Finlanda, decât în Brazilia, Statele Unite sau Franța.
Despre jurnaliști și rețelele de socializare. Aproximativ jumătate dintre respondenți sau mai mulți, din majoritatea țărilor, consideră că jurnaliștii ar trebui să se concentreze doar pe prezentarea materialelor informative, dar o minoritate considerabilă, în special audiența mai tânără, consideră că ar trebui să li se permită, în același timp, să își exprime opiniile personale pe rețelele de socializare. Aceste rezultate readuc în atenție dezbaterea din ce în ce mai importantă despre modul în care jurnaliștii ar trebui să interacționeze în spații mai informale, cum ar fi Facebook și Twitter.
Despre gestionarea schimbărilor climatice. Publicul din Australia și Statele Unite este mult mai mult polarizat în ceea ce privește problema, exprimă mai puțin interes și acordă mai puțină atenție decât consumatorii de știri din piețe precum Chile sau Portugalia. Este mai probabil ca publicul tânăr, în comparație cu cel în vârstă, să creadă că instituțiile de știri ar trebui să ia o poziție clară în favoarea schimbărilor climatice, decât să reflecte o gamă largă de puncte de vedere și să lase oamenii să decidă singuri. În toate piețele, mai mulți oameni spun că acordă o atenție mai mare documentarelor de film și televiziune (39%), decât marilor organizații de știri (33%) pentru informații despre schimbările climatice.
Despre preocupările privind datele private ale publicului de știri. Pe măsură ce colectarea datelor primare devine din ce în ce mai importantă pentru publicații, odată cu dispariția iminentă a cookie-urilor, constatăm că majoritatea consumatorilor sunt încă reticenți în a-și înregistra adresa de e-mail pe site-urile de știri – doar 28% din eșantionul nostru. Doar aproximativ o treime (32%) declară că au încredere că site-urile de știri le vor folosi datele personale în mod responsabil, similar procentului celor care spun același lucru despre site-urile de comerț online (33%).
Despre video online. În ciuda popularității formatelor video, raportul constată că, în medie, toate grupele de vârstă susțin că preferă să citească știrile online, decât să le urmărească. Respondenții spun că preferă să citească online pentru că este mai rapid (50%) sau le oferă mai mult control (34%). Aproximativ o treime (35%) spun că sunt descurajați de anunțurile publicitare care apar uneori înaintea videoclipurilor.
Despre podcasting. După încetinirea de anul trecut, cauzată parțial de restricțiile privind circulația în timpul pandemiei de COVID-19, creșterea podcasturilor pare să se fi reluat, cu 34% consumând unul sau mai multe podcasturi în ultima lună (media pe 20 de piețe). Datele noastre arată că Spotify continuă să câștige teren față de podcasturile Apple și Google în țări precum Regatul Unit și Germania. YouTube beneficiază, de asemenea, de popularitatea podcasturilor hibride și video.
Metodologie
Toate cifrele, dacă nu se specifică altfel, provin de la YouGov Plc. Sondajul a fost realizat pe 46 de piețe: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Croația, Danemarca, Elveția, Filipine, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Hong Kong, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Kenya, Malaysia, Marea Britanie, Mexic, Nigeria, Norvegia, Olanda, Peru, Polonia, Portugalia, România, Singapore, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ungaria. Dimensiunea totală a eșantionului a fost de 93.432 adulți cu aproximativ 2000 pe fiecare piață. Activitatea de teren a fost efectuată la finalul lunii ianuarie / începutul lunii februarie 2022.
Un sondaj ulterior a fost realizat la începutul lui aprilie 2022 în cinci țări (Marea Britanie, SUA, Germania, Polonia și Brazilia), pentru a se înțelege mai bine impactul războiului din Ucraina asupra consumului de media. De această dată, eșantioanele au fost de circa 1000 de persoane pentru fiecare piață de media.
Sondajul a fost realizat online. Datele au fost ponderate cu piețele țintă pe baza criteriilor de vârstă, sex și regiune, pentru a reflecta întreaga populație. În anumite țări s-a ținut cont și de nivelul de educație și opțiunile politice. Eșantioanele reflectă în mare parte populația care are acces la internet. Este de menționat că datele din India, Kenya, Nigeria și Africa de Sud sunt reprezentative pentru tinerii vorbitori de limba engleză și nu pentru întreaga populație pentru că nu a fost posibil să fie incluse și alte grupuri, într-un mod reprezentativ, utilizându-se un sondaj online. Sondajul a fost administrat în limba engleză în aceste piețe și a fost restricționat la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani în Kenya și Nigeria. Așadar, rezultatele nu trebuie considerate a fi reprezentative la nivel național în aceste țări.
Contact
Pentru mai multe informații și solicitări de interviuri, persoanele de contact sunt Eduardo Suárez, la adresa de e-mail: eduardo.suarez@politics.ox.ac.uk, sau Matthew Leake, la adresa de e-mail: matthew.leake@politics.ox.ac.uk. Pentru România: Raluca Radu (raluca.radu@fjsc.ro; 0740.188.762).
Mai multe informații despre Digital News Report 2022
Raportul poate fi găsit la adresa https://www.digitalnewsreport.org/2022 din data de 15 iunie, alături de pachete de slide-uri, grafice și tabele de date brute, sub o licență care încurajează refolosirea. O descriere a metodologiei și chestionarul complet sunt de asemenea disponibile pe site.
Sponsorii din acest an ai raportului sunt Google News Initiative, BBC News, Ofcom, Edelman UK, Autoritatea pentru Audiovizual a Irlandei (BAI), Fundația pentru Cercetarea Industriei din Media din Finlanda, Fundația Fritt Ord din Norvegia, Autoritatea de Media Olandeză (CvdM), Fundația Coreeană pentru Presă, Fundațiile Societății Deschise, alături de sponsorii noștri academici de la Institutul Leibniz pentru Cercetarea de Media/ Institutul Hans Bredow, Hamburg (Germania), Universitatea din Navarra (Spania), Universitatea din Canberra (Australia), Centrul de Studii despre Media, Quebec (Canada), și Universitatea Roskilde din Danemarca. Fundación Gabo susține traducerea raportului în spaniolă.
Despre Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului
Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului este dedicat explorării viitorului în jurnalism la nivel global. Finanțarea principală a Institutului provine de la Fundația Thomson Reuters și este afiliat Departamentului de Politică și Relații Internaționale din cadrul Universității din Oxford. A fost inaugurat în noiembrie 2006 și s-a dezvoltat din programul Reuters Journalist Fellowship, înființat la Oxford în urmă cu aproape 40 de ani. Vezi și: http://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/
Despre autori
Nic Newman. Autor principal, Senior Research Associate la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford și consultant în domeniul mass-media digitale.
Dr. Richard Fletcher. Autor, Senior Research Fellow și Lider al echipei de cercetare la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. Este specializat pe analiza de date și pe sondaje de opinie și este interesat în special de urmărirea trendurilor globale în consumul de știri digitale.
Dr. Craig T. Robertson. Autor, Research Fellow la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, ale cărui interese includ teme ca încrederea în știri și credibilitatea redacțiilor, fact-checking și verificarea informațiilor.
Dr. Kirsten Eddy. Autor, Research Fellow la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. Are ca domenii de studiu întrepătrunderea dintre jurnalism, politică și media digitală, cu focalizare pe media civică și morală, dar și pe discursul politic.
Prof. Rasmus Kleis Nielsen. Editor.Director al Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului și profesor de comunicare politică la Universitatea din Oxford. Activitatea lui are ca puncte de interes schimbările în jurnalism, în comunicarea politică și modul în care acestea sunt influențate de tehnologiile digitale.
Despre YouGov
YouGov este o agenție internațională de cercetare a pieței și un pionier al cercetării de piață prin metode online. YouGov are o bază de studiu de 20 milioane de oameni din întreaga lume, inclusiv 2,5 milioane din Marea Britanie, reprezentând toate vârstele, grupurile socio-economice și alte categorii demografice.
Despre Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
FJSC este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, fiind recunoscută pe plan național și internațional, drept un spațiu al formării profesionale, pentru domeniul științe ale comunicării, la cele mai înalte standarde. Universitatea din București este o instituţie de excelenţă atât în educaţie, cât și în cercetare, și a doua universitate din țară, din punctul de vedere al formării și al cercetării la nivel academic, așa cum indică exercițiile de clasificare instituțională ale Ministerului Educației din 2022. FJSC este partener Digital News Report pentru România din 2017.
Prof. univ. Raluca Radu. Raportor pentru România în Digital News Report, Director al Departamentului de Jurnalism al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Interesele sale de cercetare și de predare sunt legate de economia mass-media, deontologia comunicării publice și studii comparative despre jurnalism (raluca.radu@fjsc.ro; 0740.188.762).
PressHub
Un proiect inițiat de Freedom House România, PressHub.ro este o platformă de exprimare liberă a ziariștilor din presa centrală și locală, ziariști care aleg să se pună în serviciul public, promovând excelența în jurnalism.
