Cazinoul din Constanța, reprezentativ pentru arhitectura Art Nouveau, a fost construit după planurile arhitectului francez Daniel Renard și a fost inaugurat la 1910. Monument istoric de categoria A, clădirea de pe faleza Constanței a devenit rapid emblema orașului de la malul mării.
În lipsa unor reparații capitale, Cazinoul s-a degradat permanent, iar astăzi se află într-o situație deplorabilă. În ultimul deceniu a fost concesionat unor afaceriști israelieni, apoi a fost la un pas să fie vândut de fostul primar Radu Mazăre unor afaceriști ”turci sau arabi bogați”, pentru ca apoi să fie pasat de la o instituție la alta.
În cele din urmă a devenit tema electorală preferată de candidații pentru Primăria Constanța la alegerile din 2012 și 2016. Abia în anul 2015 au fost alocați banii necesari reabilitării monumentului istoric, însă, cu toate acestea, nici până astăzi nu au început lucrările de refacere a Cazinoului.
Cazinoul, de la „vânzarea către arabi sau turci bogați” la Ministerul Dezvoltării
După 1989, traseul Cazinoului din Constanța a fost unul sinuos. Inițial, a ajuns în administrarea SC Litoral SA, iar imediat după venirea lui Radu Mazăre la Primăria Constanța clădirea a fost preluată de administrația publică. În 2001, a ajuns în administrarea SC Confort Urban SRL (o societate aflată în subordinea primăriei).
În 2006, Consiliul Local Constanța a decis concesionarea imobilului și a demarat procedura de licitație. În urma negocierii directe, în 2007, firma israeliană SC Queen Investment Inc. SRL a primit în concesiune Cazinoul pentru 49 de ani.
Trei ani mai târziu, timp în care Cazinoul nu a fost reabilitat, israelienii au renunțat la contract invocând probleme financiare.
Contractul a fost reziliat abia în mai 2011, iar Consiliul Local nu a taxat societatea israeliană pentru stadiul de degradare avansat în care se afla clădirea în urma celor 3 ani de concesiune – deși concesionarul era obligat prin contract ca în primii 5 ani să investească în clădire 3,2 milioane de euro.
Ulterior acestui contract păgubos, fostului primar Mazăre i-a venit ideea vânzării Cazinoului către ”arabi sau turci bogați” care să îi redea destinația inițială de cazino cu jocuri de noroc:
„Să dea Dumnezeu să vină cineva să vrea să îl cumpere, să investeas-că în el şi să-l facă funcţional. Municipalitatea nu poate să ţină cazinouri. Îl vindem. Nu ştiu cu cât, o să spună evaluatorii, dar nu găsesc pe nimeni. Dacă găsiţi pe cineva puteţi spune public că Mazăre şi consilierii vor să vândă Cazinoul din Constanţa.
Să dea Dumnezeu să-l cumpere vreun arab bogat sau vreun turc care se ocupă de cazinouri. Până atunci îl menţinem cu bănuţi puţini cât să nu cadă, să nu se degradeze. Nu pot să mă apuc să fac cazinouri, nici salon de nunţi. Până acum, din câţi oameni cu bani cunosc, niciunul nu a fost interesat în a prelua acest simbol al Constanţei”, era scuza fostului primar, citat de ziarul Cuget Liber, în 17 mai 2011.
Mazăre susținea că nimeni nu este interesat de reabilitarea Cazinoului Constanței și că primăria nu are banii necesari reparațiilor.
Afirmațiile fostului edil au stârnit controverse și reacții vehemente mai ales în tabăra opoziției în care se afla și Claudiu Iorga Palaz, prefect la acea vreme. Acesta din urmă a reușit să oprească vânzarea Cazinoului și, în vara lui 2011, a dispus redeschiderea monumentului pe o perioadă limitată pentru a putea fi vizitat de constănțeni și turiști.
Vestea că simbolul Constanței este, după mulți ani, din nou deschis publicului s-a răspândit repede, iar autoritățile locale au fost nevoite să suplimenteze măsurile de siguranță pentru ca monumentul istoric, aflat într-o stare avansată de degradare, să poată fi admirat fără incidente și victime de miile de oameni care se înghesuiau să-l viziteze.
Impactul pozitiv uriaș pe care l-a înregistrat demersul prefectului Claudiu Palaz asupra constănțenilor i-a inspirat pe candidații din 2012 pentru Primăria Constanța și așa se face că tema principală care a predominat discursul electoral la acea vreme a fost salvarea Cazinoului de pe faleza Constanței, monument ignorat de politicienii constănțeni până la demersul lui Palaz din anul 2011.
Din acel moment, Cazinoul a reintrat în atenția opiniei publice și a mass-media și a rămas un punct de reper important în campaniile electorale ulterioare.
Într-un exercițiu de imagine, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea, a preluat Cazinoul, însă la scurtă vreme fostul ministru a anunțat că nu există fonduri suficiente pentru reabilitarea monumentului – care s-a întors astfel, din nou, la Primăria Constanța.
La 5 septembrie 2012, Radu Mazăre a declarat că intenţionează să organizeze o licitaţie internaţională pentru a găsi un investitor dispus să refacă simbolul Constanţei şi să îi redea utilitatea pe care acesta a avut-o în trecut, aceea de cazino. Reacţiile au fost din nou dure, opozanţii invocând faptul că un obiectiv precum Cazinoul trebuie să fie reabilitat și să rămână în proprietatea statului român.
Timp de doi ani, ideea reabilitării Cazinoului este abandonată din nou. Abia la 2 octombrie 2014 consilierii municipali au votat în unanimitate proiectul de hotărâre prin care Cazinoul din Constanţa a fost transferat din administrarea Consiliului Local în cea a Companiei Naţionale de Investiţii, pentru a fi reparat.
În cele din urmă, în anul 2015, au fost alocați banii necesari reabilitării. Cu o suprafață desfășurată de 5.624 mp, Cazinoul poate fi reparat și consolidat în urma unor lucrări care costă aproximativ 10 milioane de euro. Compania Națională de Investiții a alocat acești bani și a demarat procedura de licitație.
Doar că din 2015, de când a fost rezolvată problema lipsei fondurilor, a apărut o altă problemă care pare imposibil de soluționat: contestațiile repetate ale societăților care sunt declarate necâștigătoare în urma licitațiilor.
Într-un răspuns trimis unei solicitări a jurnaliștilor Radio Constanța, Compania Națională de Investiții a explicat de ce nu poate fi evitată prelungirea contestațiilor la licitații:
„Procedura de derulare a achizițiilor publice este reglementată prin Legea nr 98/ 2016 privind achizițiile publice precum și Hotărârea Guvernului cu nr 395 /2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică, respectiv acordului –cadru din Legea nr 98 /2016privind achizițiile publice, fiind prevăzute foarte clar termenele cu privire la contestațiile depuse de către ofertanți.
Astfel, activitatea CNI în ceea ce privește derularea procedurii de achiziție publică respectă normele legale. De asemenea, toate remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiunea de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sunt reglementate de legea nr. 101/2016”, arată CNI în răspunsul către Radio Constanța.
Cazinoul, laitmotiv în campaniile electorale pentru candidații la Primăria Constanța
Problema reabilitării Cazinoului, tema de campanie preferată de cea mai mare parte a contracandidaților primarului în funcție din anul 2012, a fost una dintre temele preferate de politicieni și în cursa electorală pentru alegerile locale din 2016. Toți cei trei contracandidați ai primarului Decebal Făgădău au adus în discuție restaurarea clădirii-simbol a orașului.
Christian Gigi Chiru, candidatul din partea ALDE, a menționat, printre prioritățile sale, și necesitatea reabilitării Cazinoului de pe faleza Constanței. Chiru, care a mai candidat și în 2012 pentru Primăria Constanța, împrumutând și atunci simbolul Constanței pentru campania sa, a vorbit în campania din 2016 despre un plan de restaurare a Cazinoului, fără să spună concret despre ce era vorba.
Totodată, acesta a mai precizat că indiferent dacă va câștiga sau va pierde alegerile, imediat după campanie, va face public ineditul proiect de reabilitare a Cazinoului. După ce a pierdut și alegerile locale din 2016, Chiru a dispărut complet din peisajul public și politic. Nici nu s-a mai pus problema publicării ”proiectului inedit” de reabilitare a Cazinoului.
Și fostul prefect Claudiu Iorga Palaz, care a candidat la Primăria Constanța în 2016 din partea PMP, a trecut pe lista priorităților reabilitarea Cazinoului. Acesta susținea că dacă va ajunge primar, va chema Curtea de Conturi pentru a constata nerespectarea contractului încheiat între Primăria Constanța și firma israeliană în concesiunea căreia Cazinoul s-a ruinat.
Palaz spunea că ulterior va cere daune acestei firme iar cu banii obținuți în urma acestui demers va reabilita Cazinoul și îl va reda constănțenilor sub forma unei clădiri multifuncționale care va include o sală de spectacole, un sediu pentru Biroul Arhitecților, un restaurant amplasat exact în locul celui vechi etc. Palaz a pierdut alegerile locale, dar a ajuns vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, funcție din care nu a mai adus vorba de Cazinoul de pe faleza Constanței.
Și candidatul liberal Vergil Chițac, principalul contracandidat al actualului primar, a vorbit despre reabilitarea Cazinoului. Vergil Chițac era de părere că proiectul de restaurare nu ar depăși 10 milioane de euro și propunea două variante de implementare a acestuia: în prima variantă, acesta urma să consulte populația pentru a stabili dacă locuitorii orașului sunt de acord cu alocarea acestei sume din bugetul municipal; iar în a doua variantă, candidatul liberal se gândea la accesarea fondurilor europene, identificând Axa 5 a POR care viza valorificarea patrimoniului.
Chițac a pierdut alegerile locale din iunie 2016, dar a câștigat un loc de senator din partea PNL la alegerile din toamna aceluiași an. După acest moment, Chițac nu a mai amintit nimic de soarta Cazinoului.
Cazinoul a fost redeschis publicului și în toamna anului trecut, de data aceasta pentru organizarea unui eveniment cultural prin care organizatorii au încercat să marcheze simbolic situația tragică în care se află monumentul istoric emblematic pentru Constanța.
La 15 septembrie 2016 Cazinoul a găzduit dezbaterea „Patrimoniul Regal la Marea Neagră” și expoziția „Scurtă istorie în imagini a Cazinoului din Constanța”. Evenimentul s-a bucurat de prezența unor personalități recunoscute în domeniu: academicianul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala București, Daniel Șandru, secretar de stat la acea vreme, coordonator al Departamentului Centenar din cadrul Cancelariei Primului-Ministru și director onorific al revistei de cultură contemporană ”Timpul”, Raluca Știrbăț, pianistă și inițiatoarea campaniei de salvare a casei lui George Enescu de la Mihăileni ș.a.
În timpul întâlnirii, Cazinoul din Constanța și Palatul Regal din Mamaia, două dintre cele mai importante monumente istorice din municipiu, au fost subiectele care au încins dezbaterea și care au stârnit reacții dure din partea reprezentanților societății civile prezenți la eveniment.
De ce a ajuns în această situație, când se va reabilita, de ce întârzie procedura atât de mult și ce haine va îmbrăca de fapt simbolul Constanței după restaurare au fost problemele la care s-a încercat să se găsească răspunsuri și să se ofere soluții.
În ce privește destinația pe care o va avea Cazinoul după restaurare, primarul Constanței a făcut următoarele precizări: „Destinația Cazinoului este una publică și a fost stabilită atât prin tema de proiectare: la parter va fi o expoziție permanentă despre istoria Cazinoului, o sală de ședințe și de dezbateri, ședințe ale consiliului local, dezbateri publice, expoziții, vernisaje și mici evenimente culturale care să nu necesite intervenții structurale asupra clădirii.
În sala de sus va fi o sală de spectacole, iar acolo unde au existat dintotdeauna funcțiunile de alimentație publică, acestea vor fi păstrate”, a declarat primarul Decebal Făgădău în cadrul întâlnirii din septembrie 2016.
Foto – Cristian Andrei Leonte
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
