PressHub a investigat cum procedează instituțiile României în cazul unor tinere fete vulnerabile din DGASPC-uri care devin mame și cum se derobează de responsabilitate.
„Eram în grija statului când am rămas însărcinată. Aveam 16 ani. Am născut la 17 ani și un pic. De aia nu mai poate statul, că rămânem noi gravide!”, povestește Ana, o tânără care a trăit într-un centru pentru copii în urmă cu aproximativ 3 ani.
România este, pe departe, țara membră UE cu cele mai multe mame minore: doar în anul 2021, aproape jumătate din totalul de mame cu vârsta între 10 și 14 ani din UE erau din România.
Institutul Național de Statistică arată că în acel an, la nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat 1664 de nașteri la minore sub 14 ani. Dintre acestea, aproximativ 45% (745) proveneau chiar din țara noastră.
Din aceleași date se observă că, o dată cu înaintarea în vârstă, crește și numărul de situații în care o adolescentă a adus pe lume un copil.
1409 de fete de 15 ani au devenit mame
Tot în 2021, nu mai puțin de 1409 de românce cu vârsta de 15 ani au născut – peste o treime (36%) din numărul total în Europa la aceeași categorie de vârstă (3903).
În Uniunea Europeană, în 2021, s-au înregistrat 27.845 de cazuri în care fete cu vârste între 10 și 17 ani au născut. 8.024 erau din România.
Citește și: Alegerile și democrația: de ce nu votează românii?
Situația reală, la zi, a vieților acestor tinere este greu de stabilit. Deși Institutul Național de Statistică a publicat în acest an o lucrare numită „Evenimente demografice în anul 2023”, se menționează că datele au un caracter „semi-definitiv”. Astfel, raportul menționează că o serie de statistici exacte pentru 2023 se vor publica abia în luna ianuarie a anului 2025.
Totuși, datele existente arată că, anul trecut, 627 de fete cu vârste sub 15 ani au devenit mame, dintre care 16 pentru a doua oară! Următoarea categorie de vârstă, pe care o pune la dispoziție raportul menționat mai sus, este cea a mamelor cu vârsta între 15 și 19 ani. Aici, au fost raportate nu mai puțin de 13.736 de nașteri.
Ce riscuri presupune o sarcină la o mamă minoră
Orice sarcină presupune un anumit risc, însă, în cazul unei sarcini la o mamă minoră, riscurile medicale și sociale cresc. „Vorbim de un corp în dezvoltare. Există un risc mai mare de naștere prematură, ceea ce se și întâmplă de fapt”, a explicat Irina Mateescu, Vicepreședinta Asociației Moașelor Independente, pentru PRESShub.
“În multe dintre cazuri există un risc mai mare de deces matern, adică al minorei gravide, de deces de infant, al nou-născutului după naștere, și de deces intrauterin, și, bineînțeles, de sarcina oprită în evoluție cu o tipologie de dezvoltare a acestei pierderi de sarcini diferită față de cea a adultului. Adică sângerează mai mult, au dureri mult mai mari și trebuie intervenit repede.
De obicei, la un adult, ai timp să aștepți chiar și 24h. La minor, nu e cazul. Este periculos, mai ales dacă ele ascund sarcina sau dacă nu vor să vină la spital, chiar dacă le doare – pentru că mai este și stigma asta sau frica lor de a spune, și atunci ajung uneori prea târziu. Și cu cât e mai mică adolescenta, cu atât riscurile sunt mai mari”, precizează Irina Mateescu.
Mamele minore nu continuă studiile
Irina Mateescu atrage atenția și asupra riscurilor de natură socială la care sunt expuse tinerele care rămân gravide în adolescență.
„Fetele astea sunt date afară de la școală, din păcate, de profesori și directori de școală și diriginți care nu înțeleg să le sprijine. Le stigmatizează și le explică cum că au o problemă și să stea acasă că sunt gravide, uneori invocând motive medicale.
Dacă totuși aleg să întrerupă școala din timpul sarcinii, nu se mai întorc după aceea, deci ele vor fi, din start, niște fete cu mai puțină educație”.
O altă problemă cu care se confruntă multe dintre adolescentele care devin mame este lipsa unor strategii de integrare socială sau de decontări ale serviciilor medicale.
„Nu se întâmplă nicio integrare și nu există programe în care măcar ele să aibă gratuități în sistemul de îngrijire pre-și post-natală, inclusiv de psiholog și de o supervizare atentă și a sănătății psihologice! Îngrijirea antenatală e, teoretic, gratuită în România. În practică, știm cu toții că nu este decât într-un procent infim. Așa că și ele sunt nevoite să plătească. Sau pur și simplu nu merg la controale!”, a mai explicat Irina Mateescu pentru PRESShub.
Ca un sprijin pentru mamele minore, în special cele aflate sub o formă de protecție de stat, Asociația Moașelor Independente are programe de prevenție a sarcinilor recurente.
„Noi încercăm să facem ceva ce statul nu face, adică să prevenim recurența sarcinilor la minore. Atunci când tu ai în DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), o minoră de 18 ani care are doi copii sau trei, ceva acolo nu a funcționat bine după prima naștere, ca să nu mai spun că și înainte”, consideră Irina Mateescu.
97 de adolescente cu copii în DGASPC-uri
Potrivit datelor colectate de PRESShub din 35 de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, la începutul acestui an 97 de adolescente cu copii se aflau în centre de protecție sociala. De menționat este că unele dintre acestea au intrat sub o formă de protecție de stat după ce au devenit mame.
Însă, în Mureș, unde figurează și cele mai multe cupluri de mame minore cu copii, majoritatea dintre acestea au rămas însărcinate în timp ce se aflau în grija statului, fiind instituționalizate.
În acest județ, există doar un singur centru special pentru mame cu copii, cu o capacitate de 9 cupluri, pentru 25 de beneficiari.
În momentul în care PRESShub a colectat datele, în centru erau 9 mame, iar 8 dintre acestea se aflau sub o formă de protecție de stat înainte de a rămâne însărcinate.
Din datele venite de la DGASPC-urile care ne-au răspuns, pe locul al doilea la capitolul „cele mai multe mame minore în protecția statului” este județul Vaslui. Aici, există două astfel de centre, cu o capacitate pentru 12 cupluri. În prezent, în cele două centre sunt 7 mame minore cu copii, dintre care 5 provin din sistemul de stat.
În județul Iași, în luna aprilie, erau într-un astfel de centru 7 cupluri mamă-copil, iar în 6 dintre aceste cazuri, sarcina a survenit la tinere aflate în grija DGASPC Iași!
La 17 ani a devenit mamă. Tot atunci a rămas fără copil
Din Iași este și o tânără care a trecut printr-o astfel de situație. O vom numi în continuare Ana, pentru a-i proteja identitatea. Ana ne-a povestit că pe când avea doar 16 ani și se afla într-un centru pentru copii din Iași, a rămas însărcinată.
„Eram în grija statului când am rămas însărcinată. Aveam 16 ani. Am născut la 17 ani și un pic. Aveam 16 și aveam un iubit, nu a fost vorba de abuz”.
Tânăra, care în prezent are 20 de ani și nu se mai află în grija statului, spune că cei care trebuiau să aibă grijă de ea în centru au dus-o să facă avort, fără ca ea să știe.
“Nu mai poate statul că rămânem noi gravide!”, spune indignata tânăra mama. “Nu-și dau interesul. Ei spun că ne învață cum să ne protejăm – nu ne învață nimic! M-au obligat să fac avort. M-au luat cu poliția!”
„După ce s-a aflat în centru că sunt gravidă”, povestește ea, „prima măsură pe care au vrut să o ia a fost avortul. M-au mințit că mă duc la control, dar mă pregăteau de chiuretaj. Am ajuns acolo și m-a întrebat o asistentă de la spital dacă sunt gata pentru chiuretaj. Când am auzit, am fugit [din spital]”.
Spune că i s-a luat copilul fără acordul ei
Deși a fost lăsată să ducă sarcina la bun sfârșit de către angajatele centrului maternal, copilul Anei i-a fost luat și dat în adopție abuziv, potrivit acesteia, iar ea s-a întors înapoi într-un centru de protecție.
„Copilul mi l-au luat de la naștere, nici să-i dau să mănânce n-am apucat! Sistemul m-a considerat incapabilă să-mi cresc copilul. M-au scos ca incapabilă și cu retard mental. M-au dus la psihiatru, m-au îndopat cu pastile ca să mă scoată cu probleme. Cam ăsta este sistemul. Băiatul mi l-au luat în adopție și fără semnătură și nu mi-au zis nimic!”, ne-a povestit Ana, cu un glas tremurat, de parcă retrăia fiecare clipă.
Timpul parcă se oprește în loc și aerul din cameră se subțiază când Ana povestește prin ce a trecut: “Băiatul meu mi-a fost dat în adopție. Nu mai este pe numele meu. Nu mai știu nimic de el de jumătate de an. Nu-mi spune nimeni nimic, nici cum este, nici ce face. Nu mi se pare uman, în loc să ajuți: iei copiii de la pieptul mamei!”.
DGASPC Iași spune că situația nu a stat așa
PRESShub a cerut punctul de vedere al DGASPC Iași despre această situație.
„Orice procedură de adopție are niște pași care trebuie respectați conform legii, inclusiv consimțământul părinților naturali, al rudelor până la gradul patru ș.a.m.d. Procedura aceasta de adopție se face prin judecătorii, mă rog, în fața judecătorului este chemată și mama, se vorbește cu ea, se iau declarații ș.a.m.d.
Deci susținerea că i-ar fi fost răpit copilul de către direcție este absolut falsă. Noi respectăm la fiecare procedură de adopție acei pași, inclusiv mama care este dusă în fața judecătorului și judecătorul vorbește cu ea”, a explicat pentru PRESShub un reprezentant al DGASPC Iași.
Reprezentantul DGASPC Iași susține că afirmațiile Anei sunt nefondate și spune că tânăra a fost dusă ea însăși în fața judecătorului de caz.
„Afirmațiile dumneaei sunt pur și simplu fără fundament! Tânăra a fost dusă în fața judecătorului, s-a stat de vorbă cu ea, nu se poate trece peste aceste etape. Adopția nu se poate face așa, nu depinde doar de direcții. Toată procedura ajunge în final în fața unui judecător care dă un verdict”.
Acesta a mai explicat și că mama are dreptul să-și retragă acordul pentru a fi dat copilul în adopție, inclusiv în fața judecătorului de caz.
Corpul poate este pregătit, nu și mintea
Daniela Gheorghe, director executiv al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și psiholog specializat în psihologia copilului, a explicat pentru cititorii PRESShub ce impact are o sarcină pentru o minoră, în special dacă face parte dintr-o formă de protecție de stat:
„Impactul este mare, indiferent dacă copilul provine din instituții sau provine dintr-o familie. Și de ce zic că impactul este mare? Pentru că de cele mai multe ori corpul poate că este pregătit, să zicem, să facă un copil, dar partea emoțională încă nu este la același nivel. Și tinerele încă nu au independența necesară și nici competențe necesare ca să crească un un copil.”
“Atunci impactul asupra psihicului este foarte mare și fetele reacționează în funcție, de fapt, de sprijinul pe care îl primesc de la cei din jurul lor. Unele pot să accepte și se adaptează, dacă sunt ajutate. Bineînțeles că se maturizează mai repede și, practic, își pierd copilăria, iar celelalte pot să ajungă la depresii sau chiar la tulburări de comportament, la fuga de acasă sau fuga din instituții, la violență, la consum de substanțe sau consum de alcool”, explică psihologul Daniela Gheorghe.
Fetele pierd șansa să continue studiile
Daniela Gheorghe spune că fetele pot să fie afectate inclusiv de nevoia de a renunța la educație pentru a-și crește copiii.
„Ce le afectează cel mai tare este că de cele mai multe ori fetele își pierd șansa de a-și continua studiile, pentru că la noi încă nu este reglementat tot ce ține de continuarea educației”.
De asemenea, aceasta a atras atenția și asupra faptului că nu există personal specializat care să le explice tinerelor mame instituționalizată toate schimbările fizice și hormonale care vin la pachet cu sarcina.
„Ele ajung să treacă prin transformările fizice și cele hormonale care vin cu sarcina. Pur și simplu, minorele însărcinate nu-și dau seama la început ce perioadă va urma și, din păcate, nici nu le explică nimeni, pentru că, știți bine că la noi sistemul ăsta este încă slab dezvoltat”, spune Gheorghe.
“Normal ar fi să existe o moașă care să le ajute, să le susțină, să le învețe, să le explice prin ce etape trec. Din păcate nu le explică nimeni nici fetelor din instituții și nici fetelor din familie”, adaugă aceasta.
Lipsesc programele de prevenție a abandonului
În absența unor persoane specializate care să discute cu mamele minore din DGASPC-uri, Daniela Gheorghe a explicat că există un risc foarte mare de abandon al nou-născutului.
„Riscul de abandon este foarte mare pentru că se trezesc că au un copilaș și nu știu ce să facă cu el. Ele fiind la rândul lor abandonate, au acest model și primul lucru la care se gândesc este abandonul, dacă nu sunt consiliate de către profesioniști, dacă nu chiar de către familie, acolo unde există membri ai familiei care țin legătura cu fetele”.
O problemă identificată de Daniela Gheorghe este lipsa unor programe care să prevină abandonul copiilor, organizate de autoritățile locale.
„Acum ce pot să vă spun este că proiectele de prevenție de separare a copilului de familie au fost făcute, cele mai multe, de fundații. Fundația Sera, de noi, FONPC, de World Vision, SOS Satele Copiilor – adică majoritatea programelor au fost făcute de către ONG-uri și nicidecum de către autoritățile publice, în condițiile în care autoritățile publice au prioritate și cele mai multe fonduri europene vin către autoritățile publice locale”.
Ce spune Ministerul Sănătății
PRESShub a vrut să afle dacă statul are în derulare proiecte care să prevină creșterea cazurilor de mame minore la nivelul întregii țări.
Ministerul Sănătății ne-a răspuns că tema sănătății reproducerii este o prioritate și că a fost introdusă și anul acesta în „Calendar[ul] anual al temelor prioritare de sănătate specifice naționale – calendar după care se desfășoară, la date stabilite, campanii de informare, educare și comunicare dedicate creșterii nivelului de conștientizare al populației”.
Acest calendar face parte din „Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educației pentru sănătate – Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate, finanțat de Ministerul Sănătăţii, coordonat metodologic de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și implementat de către structurile de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti”.
Trebuie crescut nivelul de informare al tinerilor
„Metodologia prevede ca primă acțiune realizarea unei analize de situație pe baza căreia să se stabilească populația țintă, grupurile populaționale prioritare, mesajele principale din campanie, exemple de acțiuni recomandate spre implementare la nivel județean.
În anii anteriori, analizele de situație au evidențiat nevoia de creștere a nivelului de informare a tinerilor pentru utilizarea planificării familiale în vederea evitării sarcinilor nedorite, inclusiv a sarcinilor la minore, astfel că acțiunile de informare – educare – comunicare au urmărit să crească nivelul de informare al adolescenților despre utilizarea unor surse de informație corecte privind sănătatea reproducerii, a serviciilor de planificare familială și a metodelor contraceptive pentru a evita ca tinerele să devină victimele unei sarcini nedorite”, a mai spus Ministerul Sănătății.
Acesta a mai transmis că „în acest demers s-a alăturat și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin campania ,,Pășește informat și încrezător spre viitor” derulată în cursul lunii septembrie 2023. În cadrul acesteia un număr de peste 6000 de tineri beneficiari ai sistemului de protecție specială, inclusiv mame minore, au primit toate informațiile necesare cu privire la drepturile de care pot beneficia”.
Nu există date despre programele de sprijin
PRESShub a întrebat la Ministerul Sănătății și dacă există un program de sprijin destinat în special mamelor minore din România.
„Din perspectiva socială, necesitatea monitorizării acestei categorii vulnerabile este o atribuție a Direcțiilor de asistență socială și protecția copilului, care funcționează la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale. Acestea derulează programe de educație pentru sănătate destinate categoriilor vulnerabile, inclusiv mame minore.
În ceea ce privește asigurarea asistenței financiare pentru mamele minore, în vederea acoperirii cheltuielilor legate de creșterea copilului, acestea beneficiază de toate drepturile conferite de legislația în vigoare a persoanelor aflate în această situație. Sunt și unele facilități care le vizează, un exemplu fiind, acordarea unei burse în cuantum de 700 lei, pe perioada desfășurării activității didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.
De asemenea, începând din anul 2022, mamele minore beneficiază de sprijin material pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuți, acordate din fonduri europene, în caz de precaritate materială și lipsa produselor de îngrijire a nou-născutului”.
Nici Ministerul Familiei nu are date
PressHub a cerut către Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Șansă datele cu privire la acest proiect, însă ne-au transmis că nu le au.
Reprezentanții ministerului au precizat faptul că acordarea tichetelor sociale pe suport electronic pentru nou născuți a fost realizată în anul 2023 ca parte a măsurilor finanțate prin intermediul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate și nu prin Ministerul Familiei.
Distribuirea acestora s-a realizat în baza prevederilor OUG nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor.
Măsura a fost prelungită
„Finanțarea acestora este asigurată de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în condițiile art. 2, lit. d), potrivit cărora acesta ”prin structura de specialitate” este ”responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute la art. 1 referitor la măsura de acordare a produselor de îngrijire a nou-născutului, pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuți și asistență tehnică. De asemenea, potrivit prevederilor aceluiași act normativ ”Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator la nivel național al acordării de tichete sociale pe suport electronic pentru nou-născuți, prin structura de specialitate responsabilă cu implementarea POAD, în calitate de beneficiar. ”
În răspunsul său, ministerul Familiei a menționat faptul că măsura acesta a fost prelungită, în aceleași condiții, prin Ordonanța de urgență nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuți.
Nu se pomenește, însă, de niciun alt program special destinat minorelor cu copii și nici despre numărul de cazuri care ar trebui monitorizate de statul român.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat în cadrul proiectului „Democrație la pătrat”, finanțat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare aparțin autorului/autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.
| Editor investigație: Crina Boroş | Editor storytelling: Ruxandra Hurezean | Ilustrator: Alexandra Ion
1. Articol neprofesionist și chiar mincinos câtă vreme nu specifică clar că majoritaea cazurilor de mame minore provin din comunitățile rome din motive culturale arhaice, greu de dezrădăcinat. Dacă mințiți din motive de political corectness, nu o să convingeți oamenii care știu situația că o vedem pe stradă și nici nu o să rezolvați problema, ci doar veți lua bani și granturi pe o falsă problemă ascunzând problema reală care ține tocmai de identitatea și tradițiile vechi ale țiganilor
2. Celalalte fete nu rămân gravide din lipsă de „educație sexuală” ci din faptul că deși știu consecințele, preferă sex neprotejat, sau sunt forțate de boyfriend să facă neprotejat. Deci e o problemă de alegere, nu de ignoranță cum vor ONG-urile să sugereze, ca să ia ele bani pe „educație”, căci dacă creezi o problemă și o marketizezi iei bani americani de la Freedom House, altfel nu iei. Deci cei plătiți de guverne străine au motive să țipe că ce gravă e situația, că ei iau bani dacă umflă problema. Corupție jurnalistică crasă.
In fine, felicitări fetei din articol că a refuzat avortul incercat de acei monștrii criminali din structurile statului.