O dată la câteva săptămâni se mai anunță cu pompă o nouă întâlnire, o nouă semnare de hârtii, o nouă declarație de intenție legate de așa-numitul Coridor Verde – o linie de energie electrică din Azerbaidjan până în Ungaria, prin care să aducem energie regenerabilă din zona Mării Caspice în UE. În realitate, se știe doar că proiectul ar avea pe la 1000-1200 km, din care 850 pe teritoriul României. Ieri a apărut pentru prima dată ideea că poate cablul ar trece și prin Bulgaria, deci nici măcar traseul și lungimea nu sunt bătute în cuie. Nici măcar capacitatea nu e clară, cifrele variind de la 1000 – 1500 MW la 5000 MW.
Principala problemă energetică a României este concentrarea excesivă a resurselor în Dobrogea, unde se află reactoarele nucleare, parcurile eoliene și solare, precum și planurile pentru viitoare investiții offshore. În același timp, consumul de energie este mai mare în vestul țării și în București. Transelectrica se confruntă cu blocaje în rețea, ceea ce a împiedicat investițiile noi în Dobrogea, regiune deja suprasolicitată. Această situație generează opoziție din partea actualilor și potențialilor investitori, care nu pot dezvolta noi capacități din lipsă de acces la rețea. În acest context, România ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea infrastructurii energetice de la Marea Neagră spre Ungaria pentru a valorifica resursele din Dobrogea, nu pe construirea unui cablu submarin pentru energie din Georgia și Azerbaidjan. Totuși, această idee este menționată doar tangențial în declarațiile oficiale, fiind tratată ca un aspect secundar.
Problema cea mare a României e că resursele de energie sunt concentrate excesiv în Dobrogea, în timp ce consumul e în alte părți din țară, în vest și în București. Prima problemă a Transelectrica e faptul că are „gâtuiri” pe rețea, blocând ani de zile investițiile noi în zona Dobrogea. Dacă România e interesată de ceva, e bucata de la malul Mării Negre spre Ungaria pentru energia noastră din Dobrogea / Marea Neagră, nu cablul pe sub Marea Neagră pentru energia din Georgia și Azerbaidjan. Acea bucată apare doar tangențial în comunicatele triumfaliste, ca o idee de brainstorming.
Între timp, Comisia a început să strâmbe din nas la proiect, probabil din cauza accesului la rețea. E posibil ca accesul la acest cablu să fie gândit exclusiv pentru energia din Georgia și Azerbaidjan, dar Comisia sugerează că accesul trebuie să fie nediscriminatoriu pentru toți, inclusiv pentru viitoarele reactoare și capacitățile eoliene românești. Aceasta amintește de problema accesului nediscriminatoriu de la Nord Stream și ridică întrebări despre prioritățile Ministerului Energiei. În loc să sprijine exclusiv furnizori din afara UE, interesul României ar trebui să fie dezvoltarea propriilor producători.
Citește articolul integral pe contributors.ro.
