În perioada pandemiei de coronavirus, în mod paradoxal, spitalele din toată țara au fost mai mult goale, în timp ce bolnavii spun că au avut acces limitat la tratamente, că au fost reprogramați pentru o dată ulterioară, care în multe dintre cazuri încă nu a venit, sau că au trebuit să își amâne prezentarea la medic.
Spre exemplu, în perioada stării de urgență, spitalele din Iași au fost ocupate doar în proporție de 35%, unele spitale au fost complet goale și chiar închise, iar altele au tratat doar cazurile urgente, existând și unități medicale care au avut săptămâni în care au tratat doar câte zece pacienți.
Spitalele au început să se golească odată cu Ordinul 553 emis de Ministerul Sănătății, publicat în Monitorul Oficial pe 7 aprilie, conform căruia a fost stabilit un plan de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus și o listă a spitalelor care să asigure asistența medicală a pacienților testați pozitiv, precum și o listă a spitalelor suport.
Astfel, în Iași, Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” a fost desemnat să se ocupe de pacienții cu COVID-19 în faza I, Spitalul de Pneumoftiziologie în faza a II-a, iar Spitalul de Neurochirurgie alături de Spitalul Căi Ferate au fost desemnate să fie spitale suport. Spre exemplu, Spitalul Căi Ferate din Iași a avut în luna martie un grad de ocupare de 77%, iar în luna aprilie, odată cu intrarea în vigoare a ordinului, procentul a scăzut până la 1%.
Între timp, spitalul a devenit spital suport COVID, aici fiind transferate cazuri de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”. Dacă la început Spitalul CFR a avut o capacitate de 30 de paturi pentru a prelua pacienții pozitivi, în momentul de față capacitatea este de peste 70 de paturi.
Primul pacient cu COVID a fost transferat aici pe 16 aprilie. „După ce am devenit spital suport eram dependenți de gradul de ocupare al Spitalului de Boli Infecțioase, adică în momentul în care capacitatea spitalului ajungea la un anumit număr, pacienții erau dirijați la noi. Noi nu mai aveam voie să facem internări, de aceea este acel procent foarte mic”, a explicat dr. Mihai Glod, managerul Spitalul CFR.
Conform unor date puse la dispoziție de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iași, în luna februarie, înainte de instalarea stării de urgență, spitalele erau ocupate în proporție de 100%, în luna martie gradul de ocupare a scăzut la 85%, iar în luna aprilie a ajuns la 35%. Aceasta a fost luna în care au existat spitale ocupate doar la 1 sau 2% din capacitate, fiind lăsate mai mult goale.
Chiar dacă nu au tratat pacienți, finanțarea lor a fost asigurată integral. „În perioada stării de urgență, spitalele au avut reglementări speciale, unele fiind nominalizate ca spitale COVID, unele suport, finanțarea fiind asigurată de către CJAS Iași pe toată perioada. În aceste luni unele spitale au avut activitatea suspendată”, a precizat Monalisa Artenie, purtător de cuvânt al CJAS Iași.
Singurele unități medicale care ți-au menținut gradul de ocupare la 100% sunt centrele de îngrijiri paliative sau alte spitale cu profil specific, cum ar fi de exemplu Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, unde sunt internați prin intermediul instanței de judecată bolnavi cu probleme psihice cronice și cu probleme penale.
Doar 10 pacienți internați într-un spital de 500 de paturi
Reprezentanții CJAS au explicat că spitalele care au rămas aproape goale au fost astfel degrevate de cazuri care altădată ar fi fost internate pentru a fi rezolvate, iar acum s-au rezolvat în ambulatorii sau la medicii de familie.
„Spitalele trebuiau să asigure acel eventual flux masiv care ar fi intervenit în cazul în care pandemia ar fi luat o altă turnură, dacă ar fi fost foarte mulți pacienți infectați. Adică s-a creat posibilitatea ca spitalele să aibă paturi libere și să poată asigura tratamentul pentru acei pacienți care din păcate, dacă ajung să fie ventilați mecanic, monitorizați, este nevoie să fie tratați în spital”
Monalisa Artenie, purtătorul de cuvânt al CJAS Iași
Unul dintre spitalele care a rămas aproape gol în perioada pandemiei a fost Spitalul Clinic de Recuperare din Iași, care asigură tratamentul bolnavilor cronici. Spitalul fost ocupat în luna martie în proporție de 85%, iar în luna aprilie doar 2%, fiind internați la finalul lunii doar 10 – 15 pacienți.
Reprezentanții unității medicale spun că activitatea medicală a fost cu mult diminuată din luna aprilie, nu au fost făcute internări decât în cazuri deosebite, intervențiile chirurgicale care se făceau de obicei în Clinicile ORL și Ortopedie au fost sistate, iar prezența personalului medical era realizată prin rotație, cât pentru asigurarea liniilor de gardă.
Pentru că în acest spital ajung pacienți cu boli cronice, acolo unde a fost posibil pacienții au fost reprogramați pentru o dată ulterioară, iar pacienții din județele Moldovei care veneau lunar la spital pentru a-și lua tratamentul au putut intra în posesia medicamentelor după ce acestea le-au fost trimise de conducerea spitalului la unități medicale județene din apropierea locului de domiciliu.
„De exemplu, am trimis medicația pentru pacienții din Suceava la Spitalul Județean de acolo sau la DSP, la fel am procedat și pentru alte spitale din județele Moldovei, a fost nevoie mai întâi să găsim un medic la fiecare spital care să se ocupe de distribuirea lor”, a explicat dr. Doru Baltag, directorul medical al Spitalului de Recuperare.
Pentru ca spitalul să nu fie complet gol, de la finalul lunii aprilie la untiatea medicală au fost primiți pacienți non-COVID de la alte spitale din Iași. Înainte de a fi internați, era necesar ca pacienții să fie testați, iar rezultatul să fie unul negativ.
Medicul mai spune că în aceste luni s-a observat și o oarecare teamă în rândul pacienților, foarte mulți ferindu-se să vină la spital de teamă că s-ar putea infecta.
„Majoritatea au ținut legătura cu medicul curant și au întrebat dacă se poate amâna internarea. Oricum, nici noi nu ne vom aventura să umplem spitalul, vom lăsa o rezervă ca să putem să fim de ajutor colegilor din alte spitale”, a completat dr. Doru Baltag.
Victime colaterale ale COVID: bolnavii cronici
Paturile rămase goale în această perioadă au creat însă probleme majore bolnavilor cronici care ajungeau lunar la spital fie pentru a-și lua tratamentul, fie pentru a face analize, astfel ținându-și sub control afecțiunea de care sufereau.
Bolnavii au ținut legătura cu medicul curant sau cu medicul de familie care i-a sfătuit ce să facă, iar cei care fac parte din grupuri de discuție pe rețele de socializare alături de alți pacienți cu aceeași afecțiune s-au sfătuit reciproc, unii ajungând astfel să își facă singuri perfuzii acasă.
Dragoș Zaharia suferă de scleroză multiplă de 13 ani și a povestit că în timpul pandemiei nu a reușit să ajungă la Spitalul Județean din Cluj pentru a-și face perfuziile de care are nevoie și că medicul i-a transmis să încerce după data de 15 iunie. Zilele trecute, după mai multe apeluri telefonice date, nu primise însă niciun răspuns.
„În luna aprilie trebuia să fac perfuzia, însă s-a nimerit să fie în plină pandemie, așa că ultima oară am fost la spital în februarie. Știu că nu medicii sunt de vină, însă sper că se va rezolva situația și pentru noi pentru că suntem foarte mulți pacienți care trebuie să ne facem tratamentul în spital. La fel ca mine sunt mii de cazuri în această situație și trebuie să ajungem la spital, pentru că pandemia trece, însă pacienții rămân”, a povestit Dragoș Zaharia.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
