Salariul minim pe economie, fie el brut sau net, este extrem de important pentru orice stat. De ce? În primul rând, pentru că sunt foarte mulți oameni care beneficiază doar de acest nivel minim de retribuire, motiv pentru care salariul minim trebuie să reflecte sau să acopere în mare măsură nevoile de bază ale fiecăruia. Pe de altă parte, suma reprezintă o oglindă a productivității muncii. Cu alte cuvinte, salariul minim pe economie este o proiecție a bunăstării unui stat, un punct de reper pentru a stabili nivelul de trai la care se situează acesta.
Trecând peste episodul cu ministrul Finanțelor, care a uitat sau a fost prea surprins de valoarea reală a salariului minim pe economie din România, că vrem sau nu să recunoaștem, brutul atinge, în urma majorării de la începutul anului, 2.300 lei, în timp ce netul este de 1.386 lei, în regim clasic. Alte tipuri de salarii minime sunt: 1.413 lei pentru cel net cu studii superioare, 2.362 lei pentru cel brut din construcții, și nici unul nu e prea îmbucurător. Prețurile stau pe un butoi de pulbere, crescând de la zi la zi, ca la mijlocul anilor ’90. Oamenii sunt nemulţumiţi, toată lumea vrea creșterea veniturilor lunare. Uniunea Europeană încurajează creșterea salariilor, și în sfârșit subiectul a fost adus în discuție.
La finele anului 2020 apărea Propunerea de Directivă care solicita creșterea salariilor minime pe economie din Europa de Est, totul pentru a asigura locuitorilor un trai decent în comparație cu prețurile alimentelor, facturilor și ale impozitelor la stat.
Pentru a satisface toate aceste nevoi sociale, care în România deveneau din ce în ce mai greu de satisfăcut, având în vedere plafonarea veniturilor și creșterea continuă a prețurilor, raportarea trebuie să se facă la nivelul salariului net.
Mai mult decât atât, un beneficiu al creșterii veniturilor ține de ambiționarea forței de muncă: stimularea persoanelor care refuză să se angajeze, nefiind mulțumite de banii primiți, sau fiind nevoite să trăiască cu sume modice de la o lună la alta.
În România cele mai multe persoane care lucrează în schimbul salariului minim pe economie sunt cele din în activități de servicii: aproape 84% din salariații din activitățile de investigație și protecție (serviciile de pază, predominant) au CIM-uri cu salariul minim; 73% din categoria „alte activități de servicii” (unde intră și serviciile de igienă personală — frizerii, coafor etc.); 61% din serviciile de alimentație și 58% din activitățile veterinare (unde sunt incluși și cei care lucrează pentru fermele de animale), informează studiul Salariul minim și traiul minim decent, publicat la începutul acestui an.
În acest moment, clasa politică din România a luat în considerare, probabil, la modul serios, creșterea salariului minim. Se constată că este un fapt necesar și cu toții putem aproba. Problema rămâne însă alta: mecanismul de calcul. Dacă până acum creșterea veniturilor nu a fost mereu corelată cu creșterea economică, e posibil ca lucrurile să ste schimbe și anume creșterea economică să influențeze creșterea salariului minim, iar fiecare român să cunoască în acest fel cu cât i se va majora venitul, în funcție de situația națională a economiei.
În PNRR se menționează că noua formulă de calcul va fi influențată de practicile europene și se va raporta atât la salariul mediu, cât și la salariul mediat din economie, la care se adaugă rata inflației. Statul român promite că salariul minim va avea o formulă fixă de acum înainte, în concordanță cu celelalte state membre UE; va fi, astfel, o brumă de transparență.
Metoda pare a fi una bună, pentru că salariile nu vor mai depăși creșterea economică în ceea ce privește situația bugetarilor, ci din contră, situația națională va fi cea care va dicta posibilitatea majorărilor, iar statul nu va mai fi pus în situația unei crize financiare.
Mi se pare că e o chestiune de bun simţ pe care o facem, în condiţiile în care suntem o ţară în procedura de deficit excesiv şi ne-am angajat ca până în 2024 să revenim la 3%. Nu poţi să şi revii la 3%, să creşti şi peste cât ai, în acest moment. Dar, dacă vom continua cu această creştere economică pe care o avem şi care este pronosticată bună, atunci putem să mărim în această linie şi salariile bugetarilor
Cristian Ghinea, fostul ministrul al Fondurilor Europene
Potrivit afirmațiilor fostului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, referitoare la evoluția situației, se vrea ca până în 2026 salariul minim să ajungă până la 3.000 lei brut, însă, premierul Florin Cîțu spune că este doar o estimare. Se vrea, totuși, să se aplice politica europeană care implică mecanisme de calcul fixe din care va rezulta formula minune ce va putea fi aplicată la începutul fiecărui an. În cadrul Consiliului Național Tripartit, cu confederațiile sindicale și patronale, sub coordonarea premierului, s-au pus cap la cap primele premise pe baza cărora urmează să se majoreze salariul minim pe economie. S-a promis că până la finele lunii octombrie formula de calcul va fi gata, iar o primă estimare este creșterea salariului brut până la 2.500 lei, iar netul ar crește până la 1.497 lei.
Creșterea salariului minim are totuși câteva dezavantaje, printre care generarea inflației și este un lucru mai puțin știut. Mai degrabă cu astfel de probleme se confruntă micii afaceriști. Creșterea salariului minim de la 1.386 la 1.497 de lei, adică suma cu care este plătit un angajat, atrage după sine cheltuieli în plus, la care se adaugă și investițiile lunare în materiile necesare pentru desfășurarea afacerii.
Din acest motiv, multe persoane falimentează în vremea creșterii salariului minim sau aleg să-și crească prețurile la produse, producând inflația. Ar fi, totuși, cazuri izolate, care arată partea neagră a majorării veniturilor. Mulți afaceriști își asumă costurile sau vin cu adaosuri care să atragă clienți. În cele mai rele cazuri se fac concedieri, însă aceste probleme apar doar în cazul muncitorilor care lucrează pe salariul minim, adică doar o categorie de persoane.
Adoptarea regulilor impuse la nivel european devine o strategie de salvare pentru țara noastră, pentru că datele nu arată deloc bine. În acest moment doar bulgarii câștigă mai puțin decât românii, adică notează pe lună un salariu mediu brut de 442 euro, în timp ce forța de muncă românească primește 700 euro/lună. Însă, în ceea ce privește productivitatea forței de muncă, statisticile arată date surprinzătoare pentru toată lumea.
Un român aduce plus valoare de 2,5 ori mai mult decât este plătit, în condițiile în care media europeană e de 1,75. Datele productivității muncii în Romania, în comparație cu ceea ce se întâmplă la nivel european, indică un procent de 65%, așadar, traiul românilor ar trebui să fie unul mai mult decât bun, prosperitatea să fie în floare, iar criza nici să nu aibă curaj să se apropie de pământ românesc.
Cu toate acestea, lucrurile nu stau întocmai, salariile sunt mici în comparație cu productivitatea de care vorbește cifrele prezentate mai sus, și asta pentru că până în acest moment venitul a fost calculat pe baza unui instrument politic.
Din acest motiv se vrea schimbarea, prin acea transparență de care se tot vorbește în prezent. Astfel, în vedere formării formulei perfecte, se urmărește analizarea și altor acte normative, precum Legea dialogului social (prin care se va negocia salariul în funcție de ramurile de activitate), soluții pentru diminuarea impactului economiei negre și gri, urmărirea statistilor oficiale care urmăresc inflația, productivitatea și prognozele care se arată pentru viitor.
În acest moment, în urma discuțiilor avute pe baza creșterii salariului minim, cei care au venit cu date tragice au fost sindicaliștii. Potrivit acestora, coșul minim de consum în anul anterior atingea 2.818 lei pentru o singură persoană. Adaptând la prezent, salariul minim net clasic, de 1.386 lei nu asigură nici măcar hrana decentă, dar repet, acest fapt se datorează doar transformării calculelor salariului minim într-un instrument politic.
Noile mecanisme de calcul, indicate de prim-ministrul Florin Cîțu, sugerează ceva transparență, iar dacă ne-am lua după promisiuni putem avea încredere că în sfârșit forța de muncă românească va fi apreciată la adevărata ei valoare.
(Articol publicat în Financial Intelligence, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)
Andreea-Delia Mușetescu a fost selectată pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul Presshub.
Andreea-Delia Mușetescu este pasionată de jurnalism, cu precădere de jurnalismul investigativ. Încă din liceu și-a urmat pasiunea pentru filologie și pentru dezbateri, iar în prezent studiază limbile română și franceză la Universitatea din Pitești.
