Ce aduce nou legea europeană a libertății presei. Cristian Terheș (AUR) a votat împotrivă, în timp ce alti europarlamentari români au susținut această inițiativă legislativă europeană.
Maria Grapini (PUSL-PSD) s-a abținut. Cei doi candidează pe locuri eligibile pentru încă un mandat european.
Citește și Raport privind libertatea presei în România: Influență politică, procese și hărțuire online
O lege esențială în era informației
Cele două legi importante pentru mass-media, Legea libertății mass-media și Legea privind Inteligența Artificială, sunt cruciale pentru protecția de care jurnalismul are nevoie azi, în condițiile unei concurențe nereglementate din partea rețelelor sociale, pline de conspirații și de informații false.
În și mai mare măsură are nevoie consumatorul de știri de protecție și educație în fața distorsiunilor realizate cu mijloacele Inteligenței Artificiale.
De altfel, în februarie, Parlamentul European a reglementat serviciile digitale pentru toate platformele folosite de cetățenii UE. Reglementările sunt valabile de anul trecut, dar numai pentru platformele digitale mari, ca Google, X, YouTube, Facebook.
Utilizatorii care se simt hărțuiți au prin această lege europeană posibilitatea de a denunța rapid conținuturile abuzive sau ilegale.
Despre legea care îmbunătățește condițiile pentru practicarea liberă a profesiei de jurnalist, eurodeputata Ramona Strugariu, raportor pentru această lege, spunea: „Jurnaliștii au acum un aliat, un set de instrumente care îi protejează, le sporește independența și îi ajută să facă față provocărilor, interferențelor și presiunii cu care se confruntă adesea la locul de muncă.
Acest regulament este un răspuns adresat lui Orbán, Fico, Janša, Putin și celor care doresc să transforme mass-media în propriile instrumente de propagandă sau să răspândească știri false și să destabilizeze democrațiile noastre”.
Stop propagandă mascată. Transparentizarea surselor
Care sunt aceste instrumente și cât de eficiente pot fi ele? Legea oferă garanții pentru protecția redacțiilor împotriva supravegherii prin mijloace intruzive (spyware), dar și a jurnaliștilor cărora li s-ar putea monta softuri de urmărire pe telefon, laptop etc.
Sunt impuse condiții suplimentare pentru transparența mass-media. Redacțiile vor fi obligate să își declare acționariatul, iar mediile publice să comunice bugetul și cheltuielile în mod riguros.
Organizațiile va trebui să menționeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat. O încercare s-a făcut cu ani în urmă printr-un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent, dar după încetarea finanțării, proiectul de transparentizare nu a continuat.
Citește și Suntem în curentul „populist”
Ce aduce nou legea europeană a libertății presei
Prin legea europeană, toate entitățile media va trebui să își publice proprietarii, informațiile urmând să intre într-o bază de date națională. Presiunile venite din partea mediului politic sau a patronatului asupra jurnaliștilor sunt interzise, iar publicitatea de stat și de partid va trebui să se facă echitabil și la vedere.
Dacă se va aplica, prevederea va împiedica partidele să ofere netransparent sume imense unor entități media, de preferință televiziuni, cumpărând astfel tăcerea asupra unor subiecte delicate, precum și propagandă mascată.
Conform legii, jurnaliștii și redacțiile se vor putea adresa unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Se va putea cere un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media nou-înființat la nivel european, alcătuit din autorități naționale.
Continuarea în Revista22
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
