Criterii de selecție în politica românească

Data:

spot_img

Criterii de selecție în politica românească. Cu telefonul la ureche și servieta la picior, elitele politice ale României de azi au învățat că șansele reușitei stau în ajustarea opțiunilor și în acomodarea instituțiilor după modelul parohial, scrie Raluca Alexandrescu în Revista 22.

Platformele media anunțau deja de duminică seară că fostul ministru PSD al Muncii Marius Budăi a fost surprins la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni (așadar, frontieră cu un stat non-UE), la intrarea în România, într-o mașină care figura ca fiind furată din Belgia (ceea ce evident înseamnă că ieșise anterior din țară nestingherit).

Fostul ministru, care și-a dat demisia din funcție în luna iulie în urma scandalului privind azilele de bătrâni, se afla în autoturism alături de deputatul PSD Dan Constantin Șlincu, căruia îi și aparține autoturismul.

Fostul ministru a declarat că mașina a fost cumpărată de colegul său de partid în toamna lui 2016, „de bună-credință”, iar de atunci a circulat cu ea fără să știe și fără să fie anunțat de către autorități că figura ca fiind furată: „Este o problemă, voi vorbi cu ministrul de Interne”.

Faptul divers din seara de 17 decembrie 2023 îi are în centru pe doi reprezentanți ai establishment-ului local și național, membri ai principalului partid de guvernământ (foști înalți funcționari în administrația locală, actualmente parlamentari și/sau miniștri).

Citește și: Magnatul Puiu Popovici a anulat în instanță două hotărâri de guvern vechi de un sfert de secol, care-i dădeau bătăi de cap în dosarul „Băneasa”

Relatată între timp de toate agențiile de știri și platformele media, întâmplarea atrage atenția în primul rând prin detalii: o mașină dată în urmărire în urmă cu șapte ani care circulă nestingherită de atunci, inclusiv peste graniță, care primește toate avizele de siguranță și trece toate inspecțiile posibile fără să declanșeze vreun semnal de alarmă.

Deși aparent incredibil, cazul nu e deloc ieșit din comun: nu s-a scurs nici măcar o lună (24 noiembrie) de când fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș trecea granița cu buletinul unei rude. Cazul a fost de altfel menționat de primul-ministru într-un acces de sinceritate legat de performanțele reale ale României în chestiunea admiterii în Schengen.

Citește și: Cele mai citite articole din PRESShub, în 2023

Nivelul al doilea al poveștii e dat de protagoniști: doi colegi de partid, de filială și de foste locuri de muncă: DGASPC Botoșani, considerată chiar de unii dintre funcționarii de acolo ca un soi de pepinieră pentru viitorii parlamentari și miniștri PSD.

Proprietarul mașinii confiscate de poliție în seara de 17 decembrie la Sculeni a ocupat pentru mai bine de doi ani funcția de prefect al județului Botoșani, între două runde de directorat la sus-numita direcție, ultimul, preluat în decembrie 2019, când persoana care asigurase interimatul observa – mai în glumă, mai în serios – că „dacă cineva vizează o funcție importantă în administrație, ar trebui să se înscrie la concursurile de angajare în DGASPC”.

Avem, așadar, nu numai un exemplu minunat de competențe profesionale excepționale răsplătite cu funcții importante în administrația unui județ, ci și cu identificarea precisă, publică și asumată a unei linii de recrutare a personalului pe linie de partid, care trece prin instituțiile administrației.

Continuarea, în Revista22.ro


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)

spot_imgspot_img
Raluca Alexandrescu
Raluca Alexandrescu
Raluca Alexandrescu este un politolog român specializat în analiza discursivă a gândirii politice românești și europene din secolul al XIX-lea, cu un interes pentru istoria conceptuală și intelectuală a modernizării politice și instituționale în Europa Centrală și de Est la sfârșitul secolului al XIX-lea- începutul secolului XX, în ceea ce privește procesul de democratizare, legitimitatea puterii politice și cadrele instituționale. A studiat științe politice la Universitatea din București (secția franceză) și la Universitatea din Bologna. A obținut primul doctorat în științe politice în 2007, de la Universitatea din Bologna, iar al doilea în 2008, la Universitatea din București, cu o teză ( în limba franceză) privind construirea și dezvoltarea conceptului de democrație în gândirea politică românească modernă. A continuat cu o bursă postdoctorală POSDRU (2011-2012), la New Europe College (NEC), București, studiind modernizarea în gândirea politică românească în perioada Belle Epoque. În prezent, este conferențiar (științe politice și studii europene) și membru fondator al Centrului de Cercetare Fundamenta Politica din cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București. La aceeași facultate predă cursuri de istorie a ideilor politice, precum și de gândire politică românească și europeană modernă. Este membră a IPSA (International Political Science Association), Association roumaine des chercheurs francophones en Sciences humaines (ARCHES) și a Research Centre for the Foundations of Modern Thought, Universitatea din București.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Alegerile prezidențiale din România, dominate de protecționism și naționalism

Alegerile prezidențiale din România se desfășoară într-un context internațional...

Trump sau Harris? Cine e mai bun pentru România?

Probabil că România va rămâne fără emoții sub scutul...

Ciolacu, acest Maradona în pantofi cu talpă roșie

Prin anii 2000, imediat după deceniul pierdut din cauza...

Fiecare lume are eroii ei

„Fiecare lume are eroii ei. Activismul civic înseamnă adesea...