Într-o perioadă în care toată regiunea e supusă unor teste de stres, România și-a dat singură foc, uitând să cheme pompierii.
În România, criza politică se apropie de 100 de zile, în Bulgaria instabilitatea durează de la începutul anului, în Ungaria, autoritarismul lui Viktor Orban își păstrează direcția antioccidentală, Serbia menține conflictul la frontiera cu fosta sa provincie Kosovo, devenită independentă în 2007, Ucraina vorbește deja de luni de zile despre masările de trupe rusești la granițele sale, iar dincolo de Prut, la mai puțin de 200 de kilometri de granița cu România, în Transnistria staționează armament și soldați ruși.
România e înconjurată de state instabile sau cu democrații problematice. Indexul vulnerabilității din regiune, măsurat periodic de Globasek, o asociație de experți cu sediul la Bratislava, arată că Serbia este cea mai vulnerabilă țară din zonă la influența venită dinspre Rusia și China, urmată de Ungaria, Bulgaria, Muntenegru, Cehia, Slovacia, Macedonia și România.
Din această cercetare, România pare cea mai rezistentă la influențe externe și cea mai puțin dispusă spre complicități cu Rusia sau China, dar creșterea fenomenului corupției, letargia parchetelor, aruncarea țării în haos, fără niciun motiv, scumpirea energiei, încurajează trendurile antioccidentale. Astfel că un sondaj recent, făcut de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române, arată că 17,3% dintre români au încredere foarte multă în Rusia și alți 23,9% au încredere multă. Adică peste 40% din populația țării ar privi spre Moscova. În același timp, 70% declară că au încredere multă și foarte multă în Germania, Franța și Statele Unite. Atlantiștii par, deci, să se suprapună parțial cu cei care admiră Federația Rusă. Numărul celor din urmă crește, însă, inexplicabil, fiindcă un sondaj anterior făcut de același Laborator arăta că încrederea românilor față de Rusia era sub 15%. În același timp, jumătate dintre români consideră că Bucureștiul a avut mereu relații bune cu Beijingul și că lucrurile n-ar trebui să se schimbe. Nu e clar, dacă și în România ar putea avea loc o schimbare de macaz ca în Ungaria, unde apropierea premierului Viktor Orban de China și Rusia nu a produs mari nemulțumiri.
Deocamdată, niciun partid de la București nu-și permite să aibă opinii antieuropene sau antiatlantiste, dar mulți lideri autohtoni sabotează legăturile României cu UE și NATO. Inclusiv criza aceasta prelungită este o formulă de a demonstra cât de ușor poate fi întoarsă pe dos țara, ce simplu poate fi provocată instabilitatea, chiar și atunci când la putere se află partide așa-zis democratice.
Într-o perioadă în care toată regiunea e supusă unor teste de stres, România și-a dat singură foc, uitând să cheme pompierii. În zona Mării Negre, Rusia este nervoasă de avansul americanilor și își arată colții în mod direct, în regiunea baltică, hărțuielile sunt mai vechi, dar pentru prima dată granița poloneză este forțată sub pretextul migrației. Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a spus în acest sens că nimeni dintre membrii NATO nu a pus la îndoială „seriozitatea amenințării rusești” în zonă.
Articolul complet poate fi citit în Deutsche Welle.
