Doar trei din cei opt procurori propuși să ancheteze magistrați au trecut de cenzura plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), respingerea celor cinci anchetatori nefiind motivată de Consiliu. Printrei ei, Marius Iacob, un procuror experimentat, dar și controversat.
Astfel, au fost desemnați să ancheteze magistrați procurorii Cristian Mihai Lupu de la Curtea de Apel Galați, Carmen Scurt de la Oradea și Marius Constantin Iacob de la Parchetul General.
În ianuarie 2024, Cristian Lupu a fost delegat de CSM procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești, procurorii de la Galați nefiind de acord cu ocuparea acestei funcții de către Lupu.
Carmen Scurt a fost numită, în ianuarie 2013, procuror la Parchetul Salonta, pe care l-a condus timp de trei ani, între 2019 și 2022. În primăvara lui 2022 ea a promovat la Parchetul Bihor.
Cine este Marius Iacob
Marius Iacob a instrumentat dosarele exploziei de la Crevedia, incendiile de la Maternitatea Giulești și Piatra Neamț, cazul Elodia.
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) l-a acuzat pe Iacob de superficialitate în anchetă, după ce a clasat dosarul care privește moartea a peste 700 de copiii din spitalele de la Păstrăveni (Neamț), Cighid (Bihor) și Sighet (Maramureș), orfelinatele comuniste, la șase ani de la deschiderea cazului.
Tot el a închis dosarul privind decesul copiilor de la căminul-spital din Siret, din județul Suceava.
În 2015, Marius Iacob a coordonat ancheta Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cazul incendiului din clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, în urma căruia au murit 65 de oameni.
În 2005 a absolvit Colegiul Național de Apărare, iar între 2008 și 2009 a făcut un master în domeniul siguranței naționale la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.
CSM: „Nu se impune”
Alți 5 procurori propuși de Alex Florența să ancheteze magistrați au fost respinți de plenul CSM cu 5 voturi pentru admitere și 10 pentru respingere, cei care au votat împotrivă fiind judecătorii din Consiliu. „Plenul a apreciat că nu se impune formularea de propuneri de către procurorul general, respectiv desemnarea procurorilor care vor efectua urmărirea penală în cauzele expres prevăzute de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr.49/2022 pentru: (majoritate: 5 voturi pentru “admitere”, 10 voturi pentru “respingere”) cazul procuroarei Felicia Vlad, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov; Anca Maria Toader, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; Petru Rareș Stan, procuror şef al Biroului de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Serviciului de urmărire penală al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Ștefan Bălănescu, procuror şef al Biroului de combatere a criminalităţii economico-financiare din cadrul Serviciului pentru coordonarea activităţii în domeniile prioritare ale PG și Viorel Postică, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.
Rezultate dezastruoase
Presshub a arătat că de mai bine de doi ani, cei trei procurori desemnați a ancheta magistrați cu grad de parchet general nu au trimis în judecată niciun judecător sau procuror, cele mai multe dintre dosare fiind închise.
Fostul procuror-şef al DNA, Crin Bologa, a afirmat că, până în momentul în care Direcţia Naţională Anticorupţie a pierdut competenţa de a cerceta magistraţi, peste 160 de procurori sau judecători au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie iar, ulterior, niciunul nu a mai fost pus sub acuzare pentru astfel de fapte. „Noi, până în anul 2018, am trimis în judecată aproximativ 160 de procurori şi judecători pentru fapte de corupţie, majoritatea dintre aceştia au fost condamnaţi. Ei bine, din 2018 până astăzi, niciun procuror sau judecător n-a mai fost pus sub acuzare pentru fapte de corupţie, darămite să mai fie şi trimis în judecată”, declara, în 2022, Crin Bologa.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
