CSM-ul lui Savonea a validat parțial viitorul Consiliu păcălind la vot 8 colegi magistrați

Scandalul privind alegerea membrilor noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) ia amploare. Opt magistrați, membri ai forului care ar trebui să garanteze independența justiției, au făcut publice date relevante din ședința de marți, în care s-a decis discreționar acceptarea unor contestații privind alegerea judecătorilor, în timp ce au fost respinse contestațiile care aveau fond legal similar privind alegerea procurorilor.

Deciziile contrare, luate în baza aceleași legi, vizează eliminarea din CSM a judecătorilor reformiști, care nu ar face parte din gruparea controlată de Lia Savonea, fosta președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit informațiilor PressHUB.

Un act periculos

Miercuri, procurorul militar Bogdan Pîrlog, co-președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, a arătat, în cadrul Interviurilor PressHUB, că cea ce s-a întâmplat în ședința CSM din 19 iulie este de natură penală.

„Discutam mai demult de riscurile instituirii unui sistem de succesiune similar perioadei feudale. De asta ne temeam, exact asta s-a întâmplat. O bătălie purtată om cu om. Practic, s-a votat după persoană, nu după principii juridice”, a declarat Bogdan Pîrlog.

Citește și: VIDEO Procurorul Bogdan Pîrlog despre votul din CSM: „O încălcare a legii care ridică probleme penale”

Decizia controversată a fost criticată și de către Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), care avertizează asupra faptului că, în ultimul an, forul care ar trebui să garanteze independența justiției a acționat mai degrabă pentru a o sabota.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu o majoritate de 10-9, a reușit, pe 19 iulie, «performanța» de a aplica, cu aceeași ocazie, în situații identice, aceleași texte legale, cu două rezultate diferite, admițând contestațiile formulate de candidații judecători și respingând contestațiile candidaților procurori, în totală disonanță cu legea în vigoare și cu niciun fel de considerație față de votul magistraților care și-au ales reprezentanții pentru noul CSM”, arată AMASP.

Citește și: Legea, interpretată după bunul plac la CSM. Asociație a procurorilor: E periculos ce se întâmplă

Vă prezentăm, integral, explicațiile oferite de judecătorii Mihai Andrei Balan, Gabriela Baltag, Andrea Anamaria Chiș, Evelina Mirela Oprina și procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Gabriela Scutea și. Tatiana Toader pentru modul cum au fost manipulate voturile de către gruparea Savonea, astfel încât să iasă cine și ce trebuie.

În data de 19.07.2022 a avut loc şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care s-au analizat contestaţiile formulate cu privire la alegerea unor membri ai viitorului Consiliu.

Dată fiind importanţa acestui subiect pentru sistemul judiciar, dar şi pentru societate, dorim să aducem la cunoştinţă publică unele aspecte ce ţin de hotărârile adoptate de Consiliu în această şedinţă.

La punctul 1 de pe ordinea de zi a Plenului s-a aflat „Nota referitoare la desfășurarea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, întocmită de Preşedintele Comitetului Electoral Permanent, judecător Simona Camelia Marcu, în care au fost analizate aspectele de legalitate a procesului electoral la instanţe şi parchete, contestaţiile formulate cu privire la alegeri şi au fost propuse măsurile ce trebuiau adoptate de către Plen în ambele situaţii, a admiterii, respectiv a respingerii contestaţiilor.

Comitetul Electoral Permanent a identificat două posibile soluţii cu privire la aspectele invocate în contestaţii:

Dacă se apreciază că nu se organizează cel de-al doilea scrutin:

– se constată legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM;

– se aprobă listele separate pentru fiecare dintre categoriile de instanţe şi parchete;

– se declară aleşi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit Anexei nr. 2

Şi se parcurg şi celelalte proceduri prevăzute de lege cu privire la candidaţii declaraţi aleşi.

Dacă se apreciază necesară organizarea celui de-al doilea tur de scrutin:

– se aprobă modelul buletinului de vot;

– se stabileşte calendarul de desfăşurare a turului 2 de scrutin

Şi se parcurg şi celelalte proceduri prevăzute de lege cu privire la candidaţii declaraţi aleşi, inclusiv declararea (la o dată ulterioară) de către Plenul CSM a membrilor aleşi, după soluţionarea eventualelor contestaţii formulate în această etapă a alegerilor, şi, la final, transmiterea listei judecătorilor şi procurorilor aleşi Biroului permanent al Senatului.

Din cuprinsul acestei note, reiese foarte clar că, în situaţia organizării celui de-al doilea tur de scrutin, Plenul din data de 19 iulie urma să stabilească doar calendarul acestor alegeri, similar celui stabilit pentu primul tur de scrutin, urmând ca într-o şedinţă ulterioară să fie validaţi toţi membrii aleşi.

Prin urmare, la data de 19.07.2022, Plenul Consiliului a fost învestit doar cu soluţionarea unui număr de 5 contestaţii, ceea ce corespunde şi calendarului alegerilor membrilor CSM, pct. 37.

La pct. 1 de pe ordinea de zi a Plenului din data de 19.07.2022 s-au aflat următoarele buletine de vot:

Buletinul 1 Contestaţia formulată de domnul SĂNDULESCU SORINEL, prin cererea înregistrată sub nr. 34/CE/24.06.2022, împotriva alegerii domnului procuror Daniel Horodniceanu, candidat la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii

Buletinul 4 Contestaţia formulată de domnul LIA SORIN MARIAN, prim-procuror delegat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia

Buletinul 5 Contestaţia formulată de domnul FLONTA SORIN EMIL, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj

Buletinul 6 Contestaţia formulată de domnul judecător GLUGĂ ADRIAN, preşedintele Curţii de Apel Craiova

Buletinul 7 Contestaţia formulată de domnul judecător NARCIS ERCULESCU, preşedintele Tribunalului Dâmboviţa

Buletinul 8 Consecinţele soluţionării contestaţiilor

În caz de admitere a contestaţiilor:

– aprobarea buletinului de vot, potrivit Anexei nr.3 şi a calendarului de desfăşurare a turului 2 de scrutin, potrivit Anexei nr.4, sesizarea Secţiei corespunzătoare pentru a dispune măsurile ce se impun, în conformitate cu art. 17 alin. (5) din Legea nr.317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi adoptarea unei hotărâri în temeiul art. 17 şi 18 din acelaşi act normativ, prin care:

1. constată legalitatea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la care nu au fost admise contestaţii;

2. Aprobarea, parţială, a listelor separate, pentru fiecare dintre categoriile de instanţe şi parchete, indicând în ordine crescătoare numărul de voturi obţinute de fiecare candidat în adunările generale;

3. Declararea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii;

4. Publicarea listei membrilor aleşi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Transmiterea rezultatului alegerilor, spre afişare, tuturor instanţelor şi parchetelor;

6. Informarea judecătorilor şi procurorilor aleşi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

7. Transmiterea către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitării privind verificarea dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea;

8. Transmiterea către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a solicitării referitoare la efectuarea de verificări privind calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii a judecătorilor şi procurorilor aleşi;

Buletinul 9 Consecinţele soluţionării contestaţiilor

În caz de respingere a contestaţiilor:

– adoptarea unei hotărâri în temeiul art. 17 şi 18 din Legea nr.317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care:

1.constată legalitatea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii;

2.Aprobarea listelor separate, pentru fiecare dintre categoriile de instanţe şi parchete, indicând în ordine crescătoare numărul de voturi obţinute de fiecare candidat în adunările generale, potrivit Anexei nr.1;

3.Declararea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit Anexei nr.2;

4. Publicarea listei membrilor aleşi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Transmiterea rezultatului alegerilor, spre afişare, tuturor instanţelor şi parchetelor;

6. Informarea judecătorilor şi procurorilor aleşi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

7. Transmiterea către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitării privind verificarea dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea;

8. Transmiterea către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a solicitării referitoare la efectuarea de verificări privind calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii a judecătorilor şi procurorilor aleşi;

9. Transmiterea listei judecătorilor şi procurorilor aleşi către Biroul permanent al Senatului, după primirea răspunsurilor din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Precizăm că buletinele iniţiale nr. 2 şi 3 au fost şterse ca urmare a discuţiilor purtate între membri, pentru ca fiecărei contestaţii să i se aloce câte un buletin de vot separat, fără a se mai proceda la o renumerotare a buletinelor.

Am constatat că forma buletinului de vot nr. 8 nu corespundea dispoziţiilor Legii nr. 317/2004, republicată, calendarului alegerilor şi notei Biroului Electoral Permanent, pentru că buletinul conţinea şi următoarea propunere: „Aprobarea, parţială, a listelor separate, pentru fiecare dintre categoriile de instanţe şi parchete, indicând în ordine crescătoare numărul de voturi obţinute de fiecare candidat în adunările generale”.

Motivul pe care l-am invocat a fost că o astfel de soluţie contravine flagrant Deciziei nr. 374/2016 a Curţii Constituţionale (par 44 „Din analiza sistematică a dispozițiilor legale rezultă că procedura de alegere a Consiliului Superior al Magistraturii este o procedură unitară, care se desfășoară simultan pentru toate categoriile de judecători și procurori, în funcție de instanțele sau parchetele corespunzătoare” şi par. 48 „legiuitorul reiterează întreaga componență a Consiliului ca rezultat al voturilor exprimate în cadrul alegerilor, tocmai pentru a sublinia caracterul unitar și simultan al procedurii și caracterul general al alegerilor, aspecte importante în calificarea duratei de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului ca fiind inerentă organului colectiv”).

Prin urmare, am solicitat modificarea buletinului de vot nr. 8 în mod corespunzător.

Nu s-a acceptat acest lucru şi nici nu ni s-a dat posibilitatea să avem o altă variantă de vot. Menţionăm că nu este un episod singular, ci se întâmplă frecvent atât la Plen, cât şi la Secţia de judecători, ceea ce ne obligă de multe ori, fie să acceptăm o variantă cât de cât mai apropiată de ceea ce dorim să votăm, fie să ne anulăm voturile.

Un alt aspect semnalat de noi a fost că buletinele nr. 8 şi 9 se excludeau reciproc, dat fiind faptul că, în situaţia admiterii chiar şi doar a unei singure contestaţii, se putea vota doar buletinul 8, care prevedea organizarea celui de-al doilea tur de scrutin. Acest buletin, deşi stabilea o validare parţială, nu cuprindea nicio măsură cu privire la situaţia candidaţilor împotriva cărora nu au fost formulate contestaţii, după cum o asemenea dispoziție nu este inserată nici la buletinul 9.

Alegerea doar a unei variante de buletin putea fi realizată în mod automat prin activarea unei funcţii existente la programul de vot electronic, care permite excluderea automată a unei variante în cazul în care a fost aleasă cealaltă, lucru care nu a fost dorit.

Voturile exprimate la acest punct au fost:

– Buletinul 1 Voturi da 3, Voturi nu 16 (Oprina, Chiş, Baltag, Deac, Toader, Scutea, Ban, Solomon, Balan)
– Buletinul 4 Voturi da 6, Voturi nu 13 (Oprina, Chiş, Baltag, Deac, Toader, Ban, Scutea, Solomon, Balan)
– Buletinul 5 Voturi da 9, Voturi nu 10 (Oprina, Chiş, Baltag, Deac, Toader, Ban, Scutea, Solomon, Balan)
– Buletinul 6 Voturi da 10, Voturi nu 9 (Oprina, Chiş, Baltag, Deac, Toader, Ban, Scutea, Solomon, Balan)
– Buletinul 7 Voturi da 10, Voturi nu 9 (Oprina, Chiş, Baltag, Deac, Toader, Ban, Scutea, Solomon, Balan)
– Buletinul 8 Voturi da 10, Voturi nu 8 (Oprina, Chiş, Baltag, Toader, Ban, Scutea, Solomon, Balan), Voturi nule 1 (Deac)
– Buletinul 9 Voturi da 15 (Oprina, Chiş, Baltag, Deac, Toader, Ban, Scutea, Solomon, Balan), Voturi nu 4

Văzând structura votului, astfel cum a fost evidenţiată mai sus, coroborat cu conţinutul buletinelor de vot, am constatat că ordinea de zi soluţionată publicată pe site-ul Consiliului (http://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=9396886b-1a1d-4f15-8ace-e2463cc7e748-InfoCSM) nu este conformă cu buletinele de vot şi cuprinde dispoziţii care nu au fost adoptate prin vot de către Plen.

Pentru a rezolva problema în interiorul Consiliului, i s-a solicitat, în data de 20.07.2022, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, republicarea ordinii soluționate a ședinței Plenului CSM din data de 19.07.2022, punctul 1, privind constatarea legalității procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în acord cu forma buletinelor asupra cărora ne-am exprimat votul în ședința respectivă şi cu indicarea numelui celor care au votat  public, acolo unde este cazul.

Pe de o parte, se combină conţinutul buletinelor nr. 8 şi 9, cu structură de vot diferită şi cu consecinţe total diferite în ansamblu, iar, pe de altă parte, se menţionează că „Totodată, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la care nu au fost formulate contestaţii şi declararea ca aleşi a acestora, precum şi efectuarea demersurilor ulterioare prevăzute de dispoziţiile legale şi regulamentare. (majoritate: 15 voturi DA, 4 voturi NU)”, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot.

În această modalitate s-a denaturat sensul votului nostru, noi votând împotriva admiterii contestaţiilor, declarând în şedinţa Plenului că nu este posibilă constatarea legalităţii alegerii doar a unei părţi dintre membrii viitorului Consiliu şi demararea etapelor necesare validării ulterioare parţiale a Consiliului, în conformitate cu Decizia CCR nr. 374/2016, potrivit cu care mandatul este al organului colegial.

Atragem atenţia că întreaga procedură de votare a acestui punct înscris pe ordinea de zi ne îndreptăţeşte să considerăm că s-a urmărit să se hotărască, în contra dispoziţiilor legale, validarea parţială a acestor alegeri, ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat.

Suntem îngrijoraţi de ideea conturată în cursul dezbaterilor în sensul că viitorul Consiliu ar putea funcţiona şi în lipsa celor doi membri pentru care s-a decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, întrucât ar fi asigurat cvorumul legal de desfăşurare a şedinţelor prin numărul celor ce urmează a fi validaţi parţial împreună cu cei doi reprezentanţi ai societăţii civile.

Considerăm că respectarea legalităţii întregii proceduri de alegere a noului CSM, inclusiv a măsurilor administrative subsecvente şedinţei Plenului reprezintă garanţia credibilităţii exercitării rolului său constituţional şi a imaginii viitorului Consiliu începând cu data de 07.01.2023.

Pe această cale, facem o invitaţie publică colegilor judecatori şi procurori, avocaţilor şi altor profesionişti ai dreptului, reprezentanţilor celorlalte puteri, societăţii civile şi mass mediei să susţină şi să se implice pentru asigurarea respectării legii şi pentru ca, astfel, să contribuim împreună la independenţa viitorului Consiliu şi a sistemului judiciar.

Text preluat din Juridice.ro

Urmăriți PressHUB și pe Google News!