Românii cu atitudini pro-Rusia sunt reprezentaţi de tinerii fără locuri de muncă ori educaţie superioară, persoane cu atitudini populiste şi votanţii partidelor populiste, printre care şi AUR, arată o analiză a Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) al SNSPA.
Conform analizei, deşi în 2021 a existat o creştere a încrederii în Rusia, aceasta s-a prăbuşit în 2022, odată cu războiul din Ucraina. Cei mai mulţi susţinători cu atitudini pro-Moscova au vârste cuprinse între 30 – 44 de ani, fiind urmaţi de categoria 18 – 29 de ani. Cea mai mică încredere în Rusia o au românii de 60 de ani.
Citește și: Legea Educației, cea mai hărțuită din România. Reacționăm tardiv și haotic
O altă statistică arată că cea mai mare parte a publicului pro-Rusia înclină către AUR (17%) şi UDMR (10%), fiind urmate de PSD (6%), USR (3%) şi PNL (2%).
CPD subliniază în cercetare că publicul favorabil Rusiei includea, în 2019 şi 2021, mai mulţi tineri, tendinţă care nu se mai regăseşte în 2022. Tinerii cu educaţie superioară nu mai au încredere în Rusia. Cu toate acestea, tinerii inactivi (fără loc de muncă sau lipsiţi de educaţie superioară) au încredere în Rusia în mai mare măsură decât alte segmente. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele mai puţin informate, ca şi pentru votanţii din regiuni cu reprezentare ridicată a minorităţii maghiare (regiunea Centru).
În rândul muncitorilor (gulere albastre), în 2019 încrederea în Rusia era mai ridicată decât media la nivelul populaţiei, dar în 2022 este la nivelul acestei medii. Atitudinea populistă şi votul pentru AUR devin predictor pentru încrederea în Rusia.
Întregul studiu poate fi consultat aici.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] În rândul muncitorilor (gulere albastre), în 2019 încrederea în Rusia era mai ridicată decât media la nivelul populaţiei, dar în 2022 este la nivelul acestei medii. Atitudinea populistă şi votul pentru AUR devin predictor pentru încrederea în Rusia, scrie PressHub […]