Cu două rechizitorii în doi ani, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a pus în dezbatere publică modificarea legii de desființare a Secției de anchetare a magistraților, în sensul că procurorii care urmează să ancheteze magistrați să fie nominalizați direct de procurorul general, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i numească în funcții, după verificări.
După trei proceduri de selecție în care doar o mică parte dintre procurorii care s-au înscris au și fost agreați de plenul CSM, în ultimul an un singur procuror a dorit să ancheteze magistrați, la Parchetul General fiind doar trei anchetatori desemnați din necesarul de 14.
În prezent, procurorii își depun candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), plenul Consiliului aprobă și nominalizează viitorii procurori cu atribuții în investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, după care Procurorul General îi numește.
„Pentru a simplifica procedura în cazul în care nu își exprimă opțiunea procurorii, Procurorul General va propune, din oficiu, procurorii, iar CSM îi va numi.
Este nevoie de această modificare pentru a facilita ocuparea cât mai rapidă a schemei de personal din cadrul structurii fostei SIIJ. La acest moment, din 59 de posturi, ocupate sunt 38, deficitul fiind de o treime dintre posturi. La Parchetul General sunt doar 3 procurori din necesarul de 14”, se arată într-un comunicat al MJ.
Cu două rechizitorii în doi ani și 6.300 de dosare clasate
Alina Gorghiu susține că textul proiectului de lege este agreat cu toți actorii implicați în procedură, procurorul general și conducerea CSM, dar și cu Comisia Europeană.
„Ministra justiției este preocupată de această temă, cunoscând volumul mare de activitate al structurilor menționate, precum și nevoia de a avea un număr cât mai mare de procurori în cadrul acestora, în vederea eficientizării activității în dosarele în care sunt vizați magistrații.
Totalul dosarelor preluate de la fost SIIJ plus cele nou înregistrate este de 10.035, iar 6.338 dintre acestea sunt soluționate”, se mai arată în comunicatul ministerului.
Procedura de numire a procurorilor care ar trebui să ancheteze magistrați și-a dovedit inutilitatea la aproape doi ani de la adoptarea legii.
Lege inoperabilă
Cu 38 de procurori care ar putea ancheta magistrați, în aproape 2 ani de la apariția noii legi, au fost emise doar două rechizitorii. În rest, peste 6.000 de dosare care conțineau plângeri la adresa judecătorilor și a procurorilor au fost clasate.
Chiar dacă legea va fi modificată, rezultatele se vor lăsa așteptate. Deși se bate monedă de ani de zile pe separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, în cazul anchetelor penale care-i privesc, judecătorii din CSM care dețin majoritatea în plen își aleg, practic, anchetatorii.
Legea 49/2022, imposibil de aplicat, a fost promovată de fostul ministru Cătălin Predoiu și agreată cu fostul CSM, scopul fiind impunitate pentru magistrați. Acest lucru reiese din faptul că, în perioada 2002 – 2018, când DNA avea atribuții de anchetare a magistraților, au fost trimiși în judecată 161 de procurori și judecători, la nivelul anului 2022 fiind deja condamnați 117 de magistrați.
De când a devenit operațională Secția de anchetare a magistraților, noiembrie 2018, și apoi continuatoarea ei, secția a „produs” 6 rechizitorii în 6 ani și nicio condamnare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
