Cum a ajuns justiția din România un sistem piramidal, controlat de o mână de oameni (I)

Cum a ajuns justiția din România un sistem piramidal. Fosta judecătoare Andrea Chiș a realizat o radiografie critică a sistemului judiciar din ultimii 6 ani și a analizat oportunitatea și aplicabilitatea legilor justiției votate în acest interval.

Concluzia este că „sistemul judiciar din România a devenit (…) o structură de tip piramidal, ce poate fi controlată de cei aflați în vârf, adică de o mână de judecători și procurori, în mâinile cărora se află cariera fiecărui judecător și procuror din România”.

„Această mare putere poate fi folosită într-un mod adecvat sau inadecvat. Titlul studiului sugerează o concluzie personală: puterea aceasta mare a fost și mai poate fi folosită inadecvat. Cu o mare putere vine sau ar trebui să vină și o mare responsabilitate.

Cu toate acestea, tragerea la răspundere a celor care folosesc inadecvat, abuziv, o astfel de putere este foarte dificil de realizat în România, în circumstanțele actuale, se arată în studiul lui Chiș, publicat în revista Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române.

Citește și: Astra Film refuză solicitarea Arhiepiscopiei Sibiului de a scoate din festival filmul „Arsenie. Viața de apoi”

Fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în intervalul 2017-2023, Andrea Chiș arată că, „într-un singur deceniu, echilibrul dintre puteri a fost zdruncinat și, din anul 2017, asistăm la un atac sistematic asupra independenței sistemului judiciar în toate componentele sale, de la independența judecătorului și a procurorului individual, la cea a instanțelor și a parchetelor”.

Autorul mai arată că în acești ani au fost inventate scenarii pentru a controla cariera oricărui magistrat din țară.

„În România, au fost create și implementate scenarii pe termen scurt, mediu și lung de reconfigurare a sistemului judiciar într-o structură piramidală, care să permită controlul absolut asupra carierei fiecărui judecător și procuror, control care poate fi utilizat pentru a promova anumite persoane în defavoarea altora sau pentru a sancționa anumite persoane și pe altele nu, pentru comportamente similare, în funcție de felul în care răspund sau nu la comenzi, atunci când este cazul”, se arată în studiul lui Chiș.

Valul unu – legile din 2017-2018

Chiș susține că acestea „au preluat exemplele de „așa nu“ din sistemele altor state, bazate pe un sistem de pedepse (răspunderea penală, disciplinară și civilă) și recompense (promovarea), instrumentele fiind concentrate în mâinile unei elite din interiorul sistemului judiciar, în cazul României în mâinile unor judecători și procurori din CSM.

Legile din 2017-2018 votate de parlament și apoi completate de diferite ordonațe de urgență au condus la „monstruozitatea numită Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), numită peiorativ Secția Specială (cu acronimul sugestiv de „SS“), care a fost menită să urmărească anumiți magistrați incomozi, un exemplu elocvent fiind acela al procurorului șef al Parchetului European și, în același timp, să protejeze persoane din diverse zone politice și economice”, arată Andrea Chiș.

Ea continua și precizează că Inspecția judiciară (IJ) a fost complet subordonată inspectorului-șef iar în cazul promovărilor în funcții de execuție la nivelul tribunalelor și al curților de apel, „a fost introdusă o procedură de promovare efectivă, ce presupune evaluarea lucrărilor și a conduitei celor care au trecut examenul scris (de tip grilă) de promovare pe loc la un anumit grad de instanță”, fiind eliminat examenul scris, existent în vechea lege, acesta „fiind singurul considerat obiectiv de judecătorii și procurorii din sistemul judiciar”.

La fel, în cazul promovării la instanța supremă, a fost „eliminată proba scrisă cu caracter practic prevăzută de art. 521 alin. 2, lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, probă considerată, de asemenea, un examen obiectiv”.

Fosta judecătoare mai precizează că cele două puteri politice, legislativul și executivul, dar și unii reprezentanți ai judecătorilor din CSM-ul precedent, așa cum rezultă din structura votului pe avizele privind legile justiției date de Plenul CSM, au susținut că noile legi ale justiției intrate în vigoare în a doua jumătate a anului 2018 întăresc independența judecătorilor și a sistemului judiciar în general.

„Majoritatea judecătorilor și procurorilor a susținut, însă, opusul, prin vocea adunărilor generale, ca și prin scrisoarea deschisă semnată de 3 701 judecători și procurori, adică peste 50% din totalul posturilor ocupate. Memoriul a fost semnat și de 175 de auditori de justiție.

Acest memoriu, asumat individual de fiecare dintre semnatari, a jucat un rol important nu doar în dejucarea planurilor de marketizare a noilor legi ca fiind benefice pentru sistemul judiciar, ci, din păcate, și asupra carierelor semnatarilor”, mai arată fostul magistrat.

Citește și: Aplicația „Iar miroase” a obligat statul, prin 11.000 de sesizări, să acționeze împotriva mirosului de la gropile de gunoi

Valul 2 – Cele 3 legi ale justiției

Pe 16 decembrie 2022, au intrat în vigoare trei noi legi ale justiției, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor41, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară42 și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Chiș spune că ele repară o parte din răul făcut de modificările legilor precedente. „Spunem o parte, pentru că, pe de o parte, conțin încă o serie de prevederi cu consecințe toxice pentru sistemul judiciar, mărind competențele Secției pentru judecători și întărind rolul președinților instanțelor, în special al celor de la curțile de apel, contribuind la consolidarea structurii piramidale deja existente”.

Despre noua Secție de investigare a infracțiunilor din Justiție, Chiș arată că „membrii CSM aleg procurorii care pot (sau nu sunt capabili) să îi ancheteze în cazul săvârșirii unor infracțiuni de orice natură.

De altminteri, așa cum s-a și văzut, dintre procurorii care și-au depus candidatura după intrarea în vigoare a legii, Plenul a propus doar un număr inițial de șase, dintre care trei s-au și pensionat în cursul aceluiași an”.

Citește și: FOTO Îți place să te distrezi liber la festivaluri? Până în 1989, puteai ajunge la Securitate dacă ascultati muzică străină

Altă critică a noilor legi vizează faptul că „dintre funcțiile de conducere de la nivelul instanțelor, doar președinții dau concurs, noua reglementare înlăturând concursul pentru funcția de vicepreședinte, care exista în vechea reglementare încă anterior anului 2018.

Toate celelalte funcții se ocupă prin numire de către Secția pentru judecători, la propunerea președintelui instanței, după consultarea judecătorilor.

De reținut este faptul că în cazul președintelui, judecătorii instanței nu sunt consultați, ceea ce este o anomalie a legi”, mai arată Andrea Chiș.

Asta în condițiile în care Colegiul de conducere al instanței este format în majoritate, din judecătorii cu funcții de conducere, cu alte cuvinte, tot din oamenii președintelui.

Andrea Annamaria Chiș este lector al Facultãții de Drept a Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca, predând disciplina Drept procesual civil. A fost judecător timp de peste 28 de ani, membru ales din partea curților de apel în Consiliul Superior al Magistraturii.

Citește și: Cum a ajuns justiția din România un sistem piramidal, controlat de o mână de oameni (II)

Urmăriți PressHUB și pe Google News!