Cum a ajuns șefa juriștilor din Camera Deputaților parte în dosarul Bejan-Badea

Deputata PSD Laura Vicol a făcut o cerere Tribunalului București, în calitate de „persoană interesată” să fie parte în procesul interlopului Marian Bejan. Motivul invocat de Vicol a fost acela că dorește să elimine de la dosar o interceptare telefonică cu Bejan, în care acesta îi vorbește nepoliticos. Vicol susține că respectiva înregistrare încalcă dreptul la confidențialitatea relației avocat-client și că-i aduce atingere vieţii private și îi afectează reputaţia şi onoarea.

După ce cererea ei a fost acceptată de tribunal, Laura Vicol a devenit petent în dosar și a avut posibilitatea să facă cereri în fața judecătorului, cereri care au fost respinse. Într-un final, instanța a decis returnarea rechizitoriului la DIICOT după ce a constatat o serie de scăpări ale anchetatorilor. Decizia nu este definitivă, urmând să fie analizată și de Curtea de Apel București.

Pe 7 martie 2023 – Tribunalul a decis să respingă, ca neîntemeiate „celelalte excepții și cereri formulate de inculpați și de petenta Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, privind legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 1241/D/P/2019 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”, se arată în decizia Tribunalului București.

Cererea lui Vicol

Pe 13 octombrie 2021, deputata Vicol intervine în proces și cere să fie exclusă de la dosar o înregistrare telefonică ce o viza. A reușit să devină „petent” în dosar după ce același judecător de Cameră Preliminară a decis să reunească dosarul asociat prin care politicianul cerea să devină parte în proces cu cazul Bejan- Badea, polițistul care proteja „gruparea Bodyguarzilor”.

Din motivarea instanței rezultă că Vicol a solicitat excluderea „unor convorbiri telefonice care au fost folosite în timpul urmăririi penale cu diverse ocazii, fie când s-au făcut propuneri de luare a măsurii preventive, fie când s-au făcut solicitări de obţinere a autorizaţiilor de interceptare de fiecare dată au existat astfel de dialoguri detaliate în cuprinsul acestor referate în care se făcea trimitere la conduita lor, respectiv la anumite discuţii”, se arată în actul Tribunalului București.

Avocatul acesteia a susținut că „încă din cursul urmăririi penale, doamna avocat a formulat o cerere în acest sens, deci nu se discută numai despre ideea că a existat un dialog, ci a solicitat pe cale oficială o cerere, în sensul că aceste înregistrări ale convorbirilor telefonice să fie cenzurate în scopul de a nu se aduce atingere drepturilor la care făcea referire şi anume, relaţia client-avocat şi relaţia privitoare la protejarea valorilor din art. 8 din Convenţia europeană, respectiv viaţa privată pentru că se face trimitere la o discuţie care aduce atingere vieţii private, dar şi reputaţia şi onoarea persoanei din punct de vedere al vieţii private”.

Disjungere fără rezultat

Apărătorul lui Vicol a mai arătat că procurorii DIICOT au decis față de Vicol „disjungerea unei urmăriri penale in rem pentru o asistenţă neloială fără să se explice fapta. S-a creat prezumţia că ar exista suspiciunea unei prezumtive fapte de natură penală ori nu a fost începută niciodată urmărirea penală”.

În aprilie 2020, Marian Bejan a luat legătura cu Vicol, care atunci era avocata unuia dintre rivalii lui Bejan, și au purtat următoarea discuție:

Marian Bejan: Eu nu vreau să mă suni. Eu vreau să te văd…

Laura Vicol: E, da! Hai!

Marian Bejan: Cum adică, ”E, da! Hai, pa!”?

Laura Vicol: Te vezi cu c****e alea cu care ai stat la masă, nu cu mine. Hai!​

Marian Bejan: Băi, mă auzi mă?​

Laura Vicol: Da, te aud.​

Marian Bejan: Alea sunt niște fete libere, mă! Nu sunt c****e…​

Laura Vicol: Da! Foarte bine! Bravo!​

Marian Bejan: Tu ești c***ă, dacă ai atitudinea asta și vorbești prost așa și mă, mă superi…”.

Citește și: DIICOT a găsit în casa interlopului „Casanova” Marian Bejan 43.000 de euro, bijuterii și diamante

Peste un minut, discuția continuă.

„Laura Vicol: Deci, ori începi să mă respecți și să-mi vorbești frumos, dacă vrei să mai avem un dialog ori nu mai mă suna… Cum vrei tu!​

Marian Bejan: Băi! Tu cât de dobitoacă să fii…​

Laura Vicol: Eu… Deci eu te respect…​

Marian Bejan: Dacă eu te sun pe tine că mi-e și mie dor de tine… Băi fato, mă asculți?!​

Laura Vicol: Te vorbesc frumos…​

Marian Bejan: Păi, îmi vorbești frumos? Cică: ”Du-te și stai cu c****e ale!” Păi, de ce sunt alea c***e? Ești nebună?!​

Laura Vicol: Bă?! Ce vrei mă de la mine?! Lasă-mă să trimit un mail și te sun imediat.​

Marian Bejan: Băi, fato?! Tu vorbești acuma când vreau io, nu când vrei tu!​

Laura Vicol: Haide! Vorbim pe whatsapp sau pe telegram. Pa!​

Marian Bejan: Mă auzi?​

Laura Vicol: Da! Vorbim pe whatsapp sau pe telegram, te rog!​

Marian Bejan: Nu! Vorbim acuma când vreau io și cât vreau io!..”.

De ce a fost restituit dosarul la DIICOT

Pe 22 decembrie anul trecut, judecătorul Claudiu Corobana de la Tribunalul București a decis restituirea dosarului la DIICOT. Motivele invocate de magistrat sunt dintre cele mai diverse:

• din actul de sesizare nu rezultă elementele esențiale cu privire la data săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, respectiv data inițierii grupului infracțional,
• data la care s-au întâlnit inculpații inițiatori și constituenți ai grupului infracțional
• data la care au aderat la grup ceilalți inculpați
• datele la care au fost săvârșite celelalte fapte reținute în sarcina lor.

Judecătorul mai susține că „în situația în care fapta imputată inculpatului nu este descrisă în mod complet instanța de judecată se va găsi pusă în situația de a efectua veritabile acte de cercetare penală pentru a lămuri mai întâi conținutul acuzației, și abia apoi de a administra probe pentru a verifica temeinicia acuzației, situație care ar reprezenta o veritabilă încălcare a principiului separației funcțiilor judiciare”.

Când lipsește data concretă

Magistratul mai arată că „s-a reținut aderarea la grupul infracțional, la diferite momente, indicate doar prin menționarea anului, fără însă a se preciza în ce a constat aderarea la grupul infracțional, cum s-a realizat această aderare și care a fost momentul în care presupusul aderent a fost acceptat în cadrul grupului ori care era rolul său în structura grupării”.

O altă critică vizeazî faptul că „nu se indică în cuprinsul actului de sesizare cuantumul sumelor de bani presupus a fi fost obținute de către inculpat de pe urma practicării prostituției de către martora A,V,, frecvența obținerii acestor sume de bani, modul în care a încasat aceste sume de bani, situație în care, în mod evident, acuzația are un caracter inform”.

Procese verbale fără suporți tehnici

Instanța a mai anulat o serie de procese verbale de supraveghere tehnică întocmite de polițiștii judiciari deoarece nu au atașat și dispozitivele pe care au fost înregistrate. Fața de acest aspect, un anchetator ne-a declarat că nu de fiecare dată un polițist sub acoperire, de exemplu, riscă să poarte microfon pentru a înregistra convorbirile, deoarece de multe ori aceștia sunt controlați până la piele de participanții la discuții. În acest econdiții, întocmește un process verbal cu ce a văzut și auzit la fața locului, probă admisă de Codul de Procedură penală.

În cazul Bejan-Badea, judecătorul a decis excluderea acestor procese verbale. „Apreciind că vătămarea cauzată dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărarea ale inculpaților, nu poate fi remediată decât prin anularea actelor nelegale, judecătorul va admite, în parte, excepțiile privind legalitatea administrării probelor în dosarul nr. 1241/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Va dispune excluderea din materialul probator administrat de organele de urmărire penală, a mijloacelor de probă constând în procesele-verbale de consemnare a activităților de supraveghere tehnică, enumerate anterior”, se mai arată în motivarea Tribunalului.

Pe 1 octombrie 2020, DIICOT anunța că a reținut 13 persoane într-o acțiune care viza destructurarea uneia dintre cele mai periculoase grupări de crimă organizată din țară, liderul fiind Cristian Marian Bejan.

Citește și: O femeie ofițer din penitenciarul Mărgineni și-a dat demisia după ce s-a îndrăgostit de un deținut, cel mai periculos traficant de droguri din București

Acuzațiile DIICOT

Grupul era suspectat de „tentative de omor calificat, cămătărie, evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de influență, cumpărare de influență, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, favorizarea făptuitorului, influențarea declarațiilor, efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția, distrugere, proxenetism, sustragerea ori distrugerea de probe ori înscrisuri și șantaj”.

În martie 2021, 16 inculpați erau trimiși în judecată. Printre ei și Robert Badea, despre care DIICOT spunea că „a asigurat atât consilierea juridică a liderului grupării infracționale, cât și fluxul de informații, din interiorul instituțiilor de aplicare a legii, cu privire la activitățile de cercetare desfășurate de acestea”.

Potrivit martorilor, Bejan și Badea obțineau și câte 100.000 de euro pe săptămână din taxe de protecție pentru vânzarea drogurilor în diverse cluburi din Capitală.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!