Remus Truică, condamnat la 7 ani închisoare în dosarul Ferma Băneasa a fost recent eliberat după ce DNA nu a atacat decizia judecătoriei Sector 4. Am întrebat Administrația Penitenciarelor (ANP) și DNA de ce, în ciuda pedepsei mari, Truică a făcut închisoare în regim semi deschis și deschis și de ce nu a fost contestată decizia de eliberare.
La momentul încarcerării, în Truică a fost plasat direct în regim semideschis, apoi, în regim deschis, care-i dă posibilitatea să lucreze, nesupravegheat, în afara închisorii, cu condiția să se întoarcă seara, la apel.
Astfel, ANP ne-a transmis că „Potrivit art. 37 alin. 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, „regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani”.
Însă imediat a fost introdus în lege un alt articol potrivit căruia „în mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate”.
Astfel, regimul semideschis se aplică și „în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisoarii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, în considerarea naturii, modului de săvârșire a infracțiunii și a persoanei acestora”.
Truică, fiind un deținut excepțional, i s-a aplicat acest articol în mod excepțional.
Cine stabilește regimul de detenție
Am întrebat penitenciarul Jilava care a fost componența comisiei care a stabilit că Remus Truică trebuie să execute cei 7 ani de închisoare în regim semideschis și apoi deschis. „Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate este alcătuită din directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, şeful serviciului pentru aplicarea regimurilor şi şeful serviciului educaţie ori şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială”, se arată în răspunsul semnat de Cristina Antoanela Teodoroc, directorul împuternicit al penitenciatului Jilava.
Am întrebat apoi DNA de ce nu a contestat liberarea condiționată dispusă de judecătoria Sector 4 în urmă cu câteva zile.
Din grijă pentru drepturile condamnaților, procurorii arată că „oportunitatea declarării contestației se analizează în funcție de criteriile enumerate de art. 59 din vechiul Codul penal și (…) În cauza în care condamnatul Truică Remus a formulat cerere de liberare condiționată, faptele pentru care s-a dispus condamnarea au fost comise în perioada 2006-2009, iar hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 17.12.2020. Potrivit art. 5 alin. (1) din actualul Cod penal, „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”, sugerând că nu puteau încălca legea prin contestarea deciziei judecătoriei Sector 4.
A executat fracția
DNA mai precizează că, transformată în zile, pedeapsa de executat a lui Truică este de 2556 zile, iar „pedeapsa executată în detenție sau preventiv ori considerată executată, urmare activităților prestate în penitenciar, însumează 1707 zile, potrivit procesului verbal nr. 24/20.06.2024, al Comisiei pentru liberare condiționată din cadrul Penitenciarului București-Jilava”. Truică ar fi lucrat ca arhivar la compania Scandic.
În plus, „din actele dosarului rezultă că petentul-condamnat a achitat integral despăgubirile către partea civilă – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, inclusiv suma la care era obligat în solidar cu coinculpații. Prin urmare, din cele expuse rezultă că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 59 din vechiul Cod penal. În plus, pe lângă aceste criterii, la analiza oportunității declarării căii de atac s-a avut în vedere atât data săvârșirii faptelor (2006-2009), cât și gradul extrem de redus al admisibilității contestațiilor în această materie”, mai precizează instituția.
Terenuri confiscate
În iunie 2019, Curtea de Apel Braşov a dispus confiscarea a 45 de hectare de teren şi a peste 12,5 milioane de euro de la omul de afaceri Remus Truică, Paul al României şi de la firma condusă de Truică, Reciplia SRL, în spatele căreia s-ar afla un holding controlat de miliardarul israelian Beny Steinmetz. în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa şi a Pădurii Fundu Sacului din Snagov.
Judecătorii au dispus confiscarea a peste 37 de hectare aflate în proprietatea companiei Reciplia şi a altor 8 hectare ajunse în proprietatea firmei Mercure Commerce International.
În decembrie 2020, instanța supremă a decis condamnarea lui Truică la 7 ani închisoare. Inculpaţii trebuie să plătească în solidar către Romsilva suma de 1.019.285 euro, cu titlu de despăgubiri civile materiale. Prejudiciul total calculat de procurori se ridica la 145 milioane de euro.
Condiții speciale
În urmă cu un an, presa a relatat că Remus Truică a sponsorizat amenajarea unui loc de detenţie modern, cu aer condiţionat, bucătărie și baie pentru el și încă 5 deținuți, într-un fost abator de la Jilava. Atunci, ANP a anunțat că ministrul Alina Gorghiu a dispus verificări la Penitenciarul Jilava, iar informația nu se confirmă. ANP a adăugat că închisoarea Jilava a fost dotată cu frigidere și mașini de spălat „în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii mediului penitenciar”, dar nu a precizat concret care a fost sursa de finanțare.
Remus Truică a intrat în afaceri la începutul anilor 2000, a fost șef de cabinet în Guvernul Adrian Năstase. Afaceristul a executat trei ani și jumătate din pedeapsa de 7 ani de închisoare primită la 17 decembrie 2020 în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.
Interesant articol