Cum a cheltuit banul public Primăria Pitești. O investigație electronică am descoperit în cele trei zile în care s-a desfășurat, la București, Hackatonul bunei guvernări.
Am investigat, în echipă, cheltuielile companiilor și instituțiilor controlate de municipalitate, dar și celelalte administrații locale din județ.
Echipa din care a făcut parte și subsemnatul a fost condusă de mentorul Radu Ciocan, fondator al portalului SICAP.AI. Am beneficiat, ca și ceilalți colegi, de consultanță oferită de Valeria Tudora, expert în achiziții publice din România, de Florin Pop (Identity&Access Management Consultant, specialist în monitorizarea modului în care instituțiile publice fac achiziții publice), de Florin Bădiță, map analyst, cu experiență în web scraping, analiză și vizualizare de date și de Matei Busui (Inginer Backend/Embedded/Cybersec).
Din echipa noastră au făcut parte Elena Ghioc, voluntar al asociației „Ploiești pentru oameni”, și IT-iștii și programatorii Augustin Mateescu și Radu Iorgulescu.
Citește și: Alegerile și democrația: de ce nu votează românii?
Cum a cheltuit banul public Primăria Pitești
Împreună am identificat, colectat și sistematizat toate cheltuielile publice făcute în județul Argeș din primăvara lui 2020 (când era, de asemenea, perioadă preelectorală) și până în aprilie anul acesta, pentru publicitate și promovare prin presă, și prin licitație, și offline, prin atribuire directă.
Deocamdată, începem azi cu câteva concluzii, urmând ca zilele următoare să prezentăm și câteva exemple flagrante de cheltuire a banului public pe criterii clientelare.
Citește și: Campania electorală a început cu Zilele Municipiului Botoșani și o sumă record
Ce-am găsit prin hățișurile achizițiilor publice
- Nici nu bănuiam măcar că primăriile din mediul rural din județul Argeș au nevoi atât de mari de publicitate. Printre comunele care au ”spart” bani mulți pe ”publicitate”: Bradu, Albeștii de Argeș, Hârtiești, Băiculești, Coșești.
- Aceste nevoi de ”publicitate” ale primăriilor au fost mai mari fix înainte de alegerile din 2020. Explicabil, nu și acceptabil.
- Am identificat foarte multe contracte de așa-zisă ”publicitate” încheiate de companii publice care au monopol pe piață și deci nu ar avea niciun sens să cheltuie banul public pe așa ceva. Exemple: Apă Canal 2000 SA Pitești, Publitrans 2000 SA Pitești.
- O bună parte a acestor contracte de ”publicitate” a mers înspre site-uri dubioase, unde nu există niciun articol semnat cu numele și prenumele autorului, nu sunt afișate niciun fel de date de identificare ale firmei editoare și având traficul și parametrii de calitate pe la genunchiul broaștei.
- În doar 2-3 cazuri din câteva sute analizate am identificat materiale publicitare marcate ca atare, pentru ca eventualii cititori să știe că au de-a face cu publicitate plătită, nu cu producții jurnalistice. În rest, totul pe șest, la negru. Sau la gri, întru deplina prostire a publicului și dispreț cvasitotal pentru etica jurnalistică.
- Am identificat mai multe entități media (sau cu pretenția de a fi așa ceva) care au ”abonamente” la banul public și care ar sucomba în secunda doi dacă s-ar închide robinetul banilor de la buget. Sunt câteva zeci în această situație.
Articol publicat inițial de Argeșul online.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat în cadrul proiectului „Democrație la pătrat”, finanțat în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile prezentate în această lucrare aparțin autorului/autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al S.U.A.
