Cum a fost construit sediul central al Băncii Naționale peste cel mai mare han din București, de la 1685. Clădirea actuală, refăcută de la zero.
După cucerirea independenţei României, contextul politic și economic favorabil duce la adoptarea, în data de 17/29 aprilie 1880 în Monitorul Oficial, a „Legi pentru înfiinţarea unei bănci de scompt și circulaţiune”, sub denumirea de Banca Naţională a României.
La înfiinţare, Banca Naţională a României era o societate anonimă cu un capital social românesc de 30 milioane lei şi avea privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător.
Statul deţinea o treime din acţiuni, iar restul de două treimi aparțineau particularilor. Dar pentru a limita puterea de decizie a marilor acţionari, în primul rând a statului, indiferent de numărul acţiunilor, nimeni nu avea dreptul la mai mult de zece voturi personal şi zece voturi ca mandatar.
Când s-a decis crearea unui sediu „cuviincios”
Prima întrunire a Consiliul de Aministrație a avut loc în Palatul Senatului, fiind dezbătută necesitatea unui sediu potrivit unei bănci, care să fie „cuviincios pentru așezarea unei asemenea instituții […] încăpător și sigur contra focului.
În ședința din noiembrie 1881, s-a decis cumpărarea Hanului Șerban Vodă, aflat pe principala arteră comercială, strada Lipscani.
Citește și: Fabrica de Trăsuri din București, gândită de arhitectul Castelului Peleș
Cum a fost construit sediul central al Băncii Naționale
Hanul fusese fondat de domnitorul cu același nume în jurul anului 1685 și era cel mai mare din București.
Fusese închinat mănăstirii Cotroceni, dar intrase în proprietatea statului odată cu secularizea averilor mănăstirești în 1863.
În 1882, Banca Națională transmite Primăriei București intenția de a edifica un nou sediu pe locul hanului, care se afla în stare avansată de degradare și îi trimite pe „guvernatorul Ion I. Câmpineanu, împreună cu președintele consiliului de cenzori, Menelas Ghermani, să viziteze câteva dintre cele mai importante bănci de emisiune din Europa pentru a vedea progresele făcute în domeniul construcţiilor și a comanda unui arhitect străin proiectul viitorului palat al BNR.”*
Proiectul este încredințat în 1884 arhitecților Albert Galeron (proiectantul Ateneului) și Cassien Bernard iar lucrările se încheie în 1889.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
- potrivit „Palatele Băncii Naționale a României”, coordonator Mugur Isărescu, 2012
