Cum a fost primită în Ucraina vestea donării sistemului Patriot de România? Istoricul Armand Goșu a scris despre acest fapt și discuția avută cu un diplomat ucrainean, care i-a transmis sentimentele impărtășite de Ucraina.
Încă de la începutul războiului, Washingtonul a încercat să capaciteze Bucureștiul să devină un pilon al alianței occidentale care trebuia să susțină Ucraina.
Era seara târziu, când telefonul a început să sune. Nu m-am grăbit să răspund, tocmai începea unul dintre meciurile Campionatului European de Fotbal. Dar telefonul tot suna.
L-am tras spre mine, iar pe ecran mi-a apărut un număr de Ucraina. Răspund. La telefon era o veche cunoștință, diplomat ucrainean, cu mulți ani petrecuți în post la Ambasada din București.
Citește și: Abrogarea e-TVA, cerută de contabili. Ce a vrut Ministerul de Finanțe și ce a ieșit
Niciodată România n-a fost mai prețuită în Ucraina
Conversația avea loc la câteva ore după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a luat decizia de a dona Ucrainei un sistem Patriot.
Interlocutorul meu tocmai ieșise din biroul ministrului Dmîtro Kuleba și a ținut să-mi spună că niciodată România n-a fost mai prețuită la Kyiv și nu s-a bucurat de o imagine mai bună ca acum.
Era greu de imaginat cu mai bine de un deceniu în urmă că relațiile dintre România și Ucraina se vor îmbunătăți într-o asemenea măsură, iar România va deveni unul dintre partenerii cei mai importanți ai Ucrainei.
Cum se explică această schimbare de atitudine? Și dacă schimbarea este una ireversibilă?
Cei care spun că decizia autorităților de la București s-a luat în urma presiunilor americane exagerează fie cu bună știință, fie din necunoașterea felului în care funcționează politica externă a SUA.
Bucureștiul, un pilon al alianței occidentale pentru susținerea Ucrainei
Încă de la începutul războiului, Washingtonul a încercat să capaciteze Bucureștiul să devină un pilon al alianței occidentale care trebuia să susțină Ucraina.
Distribuirea în acest rol a fost confirmată de invitarea lui Klaus Iohannis la teleconferința în format restrâns ținută de Joe Biden la 19 aprilie 2022. Din Europa de Est participau doar Polonia și România.
Restul invitaților erau liderii Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, secretarul general NATO, președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European.
Nimeni n-a forțat România să devină parte a acestui club. Din contră, este o competiție între țări ca să fie acceptate acolo.
Continuarea în Revista22
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: captura video / Youtube / The Wall Street Journal )
