Cum a fost salvată o minoră din mâinile traficanților cu câteva zile înainte să fie scoasă din țară

„Ne-au spus după ce s-a terminat filajul că proxeneții voiau să o scoată din țară. Așteptau să facă 18 ani și plecau cu ea. Când a plecat de la școală au înfipt doi inși mâna în ea și au băgat-o într-o mașină. A reușit să scape la prima intersecție, s-a aruncat în stradă. Agenții care erau pe teren au făcut imediat scut în jurul ei.”

Așa își începe istorisirea un tată a cărui fiică a fost pe cale să fie scoasă din țară de către un grup de proxeneți din Câmpulung Muscel. Adolescenta, în vârstă de 14 ani, inocentă și fără prea multă experiență, a devenit destul de repede victima perfectă a unui grup infracțional bine organizat.

Totul a început în vara anului 2014 când, după ce un vecin i-a arătat că poze în ipostaze indecente ale fiicei acestuia sunt distribuite pe internet, se arată în articolul publicat de Argeșul online.

„Când am întrebat-o ce e cu pozele nu a vrut să-mi spună nimic. Am întrebat niște cunoștințe și mi-au zis că au mai văzut-o pe fată cu unii și alții, dar le-a fost teamă să vină să-mi spună. A trebuit să-mi anunț imediat superiorii și am depus o plângere la Poliția Municipiului Pitești și o declarație la Parchetul Militar București. Nu m-am dus la Câmpulung, știu ce se întâmplă acolo”, a spus Nicolae Popescu, tatăl fetei.

În Câmpulung există suspiciuni că oficialii poliției ar fi fost mână în mână cu traficații în diferite anchete. Mama unei victime  traficate a vorbit despre aceste aspecte în presa locală din Câmpulung, povestind despre cum a fost tratată de autorități în momentul în care copilul îi dispăruse de acasă, dar reușise să afle numărul de telefon al persoanei cu care era:

„M-am dus cu lista de apeluri (n.r.- la poliție) și am zis că acesta este numărul, al persoanei cu care e, dar i-a durut în fund. Puteau să localizeze numărul respectiv că am aflat acum și știu cine e persoana respectivă, tot un nenorocit. Nu a interesat pe nimeni să pună sub urmărire numărul respectiv.

Ni s-a spus că se dă doar în cazuri speciale…E de necrezut, dar e adevărat. Asta se întâmplă. De asta interlopii cresc, de asta se dezvoltă infracționalitatea, că poliția îi protejează, și poliția și procuratura!”, a declarat în urmă cu câțiva ani Mărioara Soroiu, mama unei fete traficate din Câmpulung, în ziarul local Evenimentul Muscelean.

Din acest motiv, Nicolae Popescu a evitat poliția locală și a făcut plângere direct la Pitești. In plus, influența personală îl ajută să  se ajungă la o anchetă rapidă și eficientă. După cum ne-a relatat Nicolae Popescu „cei de la Pitești s-au mișcat foarte repede, au înțeles gravitatea situației. I-au ascultat telefonul mobil, o urmăreau prin GPS. A fost o perioadă grea pentru noi. Era urmărită și pe teren non-stop de agenți sub acoperire”.

Ascultarea telefoanelor a dezvăluit rețeaua

Avocatul Marius Irinel Pisicaru ne-a spus că părinții ai căror copii trec prin anchete penale sunt la început destul de rezervați, se tem să deschidă o astfel de luptă, dar că în cele din urmă înțeleg că dreptatea este foarte importantă pentru evoluția copilului. Ezitările părinților vin din rușine și din temerile pe care le au față de propria imagine, fiindcă în astfel de cazuri e vorba despre victime ale abuzului sexual și ale traficului de persoane, după cum spune avocatul Pisicaru.

„În toate cazurile de acest gen pe care le-am avut am încercat cât mai mult ca împreună cu părinții să protejăm copilul. În primul rând, l-am sfătuit pe părinte să depună toate plângerile necesare pentru începerea demersurilor și să încerce să-i creeze cu minorul o legătură de prietenie pentru avea încredere că cei din jur vor să-l ajute. Există șansa ca pe viitor minorul să creadă că a fost neîndreptățit, să se simte permanent o victimă, așa că mereu i-am sfătuit pe părinți că e bine să lupte pentru copilul lor”.

Punerea sub ascultare a telefoanelor în cazul minorei de la Câmpulung a scos la iveală o întreagă rețea de proxenetism, camuflată de ochii oamenilor, cu o activitate subterană și mizeră, după cum ne povestește tată acesteia:

„Fata mea era obligată să se prostitueze. O șantajau cu pozele pe care le aveau cu ea și cu tot ce știau despre ea. Îi spuneau că o fac de ras la școală, la prieteni, că le postează pe Facebook. Și ea se ducea, că îi era frică. Cred că îi era frică și de noi, îi era rușine să ne spună ceva. Apoi, pe lângă ea au mai descoperit și alte fete în aceeași situație, era o caracatiță împânzită în tot orașul, așa ne-au spus polițiștii. Pe toți i-au monitorizat, oricine o suna pe fata mea, era urmărit”, ne-a povestit tatăl.

Citește și: Rezoluția Parlamentului European referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Filajul a durat doi ani. Era 2016 când televiziunile locale explodau. Cele naționale la fel. Grupuri întregi de proxeneți erau trezite la 5 dimineața în forță de structuri speciale venite de la București. Toată rețeaua era destructurată, iar proxeneții erau luați rând pe rând din casele lor și aduși la poliție. În parcarea Jandarmeriei din Câmpulung era expoziție de mașini luxoase, s-au adunat sute de mii de euro, arme și multe dovezi, ca urmare a peste 40 de percheziții domiciliare. Descinderi s-au făcut atunci și în comunele limitrofe, precum Lerești sau Bughea de Sus.

„Încercăm să păstrăm distanța cu inculpatul”

„Ne-au sunat într-o seară de la Pitești (…) A doua zi de dimineață am plecat către Câmpulung. Cred că erau în jur de 15-20 de mașini ale forțelor speciale. Se grupau câte 3-4 și plecau către fiecare proxenet. Pe la ora prânzului au chemat-o și pe fiica mea la Pitești, s-au dus câțiva agenți să o aducă de la Câmpulung”, ne-a mai spus tatăl fetei. 

Minora, atunci în vârstă de 16 ani, a fost adusă la sediul Poliției Pitești, unde a fost băgată, alături de ofițeri specializați, într-o cameră de interogatoriu, din spatele căreia priveau părinții. A fost pusă să arate care sunt cei care au obligat-o să se prostitueze. În acest moment al povestirii domnul Popescu se oprește, ne privește în ochi și ne spune cu voce tremurândă: „Numai tată să nu fi, să vezi cine a putut să-și bată joc de fiica ta!”

În astfel de cazuri însă, când un minor este pus în fața faptului împlinit, este foarte important modul în care autoritățile știu să interacționeze cu el, să nu se simtă nici victimă, nici acuzat, ci să fie tratat cu înțelegere și maturitate. Nicolae Popescu ne spune că fiica lui a avut parte de un astfel de tratament, i s-a vorbit mereu ca unui adult responsabil care trebuie să înțeleagă că vorbind despre ceea ce i s-a întâmplat făptașul va fi pedepsit și nu va mai comite astfel de infracțiuni.

„În cazurile cu minori rar se întâmplă ca acesta să-și schimbe declarația, pentru că un copil este sincer, el vrea ca acela care i-a făcut rău să nu se mai apropie de el. Firește, pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca noi, cei din justiție, să știm cum să-i vorbim și chiar să îi punem la dispoziție contactul cu psihologul. De multe ori el plânge, se simte încolțit de toți cei care vor să afle răspunsuri de la el.

Trebuie avut mare grijă. În special încercăm să păstrăm distanța cu inculpatul, să nu se întâlnească în timpul procesului sau la audieri, pentru că riscăm ca minorul să se inhibe, să se sperie. Dar pentru asta există multe variante și chiar am apelat de câteva ori la videoconferințe, în cazul audierilor. Mai sunt și cazuri când da, minorul trebuie să recunoască agresorul, dar repet, trebuie avut mare grijă la modul în care ne exprimăm în fața lui”, ne-a spus domnul avocat Marius Irinel Pisicaru (foto sus).

O reacție cinică a avut unul dintre traficanți, care i-a luat peste picior pe polițiști în cadrul audierilor de la Pitești: „Proștilor! Trebuia să veniți acum 15 ani!”, spunea el zâmbind printre dinți.

Filajul a continuat, iar ceea ce au aflat agenții era cutremurător: traficanții aveau deja planul făcut pentru fata lui Nicolae Popescu. Și mai tragic este că ea nu știa, ci doar se conforma de teamă că i se va întâmpla ceva rău.

„Proxeneții voiau să o scoată din țară. Așteptau să facă 18 ani și plecau cu ea. Păi s-a și întâmplat ceva: era clasa a 12-a, mai erau 3 săptămâni până la majorat. Când a plecat de la școală au înfipt doi inși mâna în ea și au băgat-o într-o mașină. A reușit să scape la prima intersecție, s-a aruncat în stradă. Agenții care erau pe teren au făcut imediat scut în jurul ei. Toți polițiștii, avocații, procurorii, absolut toți au avut mare grijă de ea, au fost mereu în spate în cazul în care s-ar fi întâmplat ceva”, ne povestește tatăl fetei.

Citește și: Oligarhii ruși nu mai pot ajunge în UE cu avionul. Dar o pot face liniștit cu trenul

Cea care a pătimit toate cele mai sus relatate abia acum află că zilele ei în țară erau numărate. Conștientizează pericolul și simte muchia de cuțit pe care se afla. Nu o așteaptă decât ani de zile de consiliere psihologică, terapii și multă meditație. Este un caz salvat dintr-o mare de mii de cazuri eșuate, în care autoritățile nu se mișcă cu atât de multă vigilență. Ba mai mult, pe lângă ea sunt salvate și alte minore descoperite în de-a lungul filajului.

Despre modul în care oscilează starea psihică a unei tinere care trece printr-un astfel de episod ne-a vorbit și psihologul clinician și terapeutul Andreea Șipoteanu-Constantinescu, care a analizat la cererea noastră acest caz.

Cea mai mare problemă este atitudinea oamenilor

Având o experiență vastă în lucrul cu copiii și cu adolescenții care au probleme de integrare, psihologul atrage atenția asupra faptului că minorii care trec prin astfel de experiențe trebuie să aibă curajul, dar și atmosfera necesară, să vorbească despre ceea ce li se întâmplă, întărind astfel mărturiile domnului avocat.

În fața unui minor, victimă a unor abuzuri, trebuie să stea o alianță puternică între un tratament corect al justiției și implicarea consilierilor.

„Înainte de a aborda acest caz este important să înțelegem diversitatea fenomenului și faptul că exploatarea de orice fel a minorilor le va afecta viața pe termen lung, indiferent dacă au reușit să scape din teribila experiență sau nu.

Cea mai mare problemă în astfel de cazuri, consider că este atitudinea oamenilor și felul în care îi tratează pe minorii care trec prin așa ceva. Unii îi percep ca pe niște victime, dar sunt și cazuri care consideră că și-au meritat-o, minorii devenind astfel cei care au provocat infracțiunea.

Minora din cazul prezentat mai sus a aplecat urechea la minciunile traficanților, neștiind cât de departe se poate ajunge cu această activitate pe care la început a luat-o mai mult ca pe o distracție. Când nu a mai reușit să gestioneze situația, i-a fost foarte greu să vorbească cu cineva, poate de teamă, rușine sau pentru că știa că nu mai are scăpare. Probabil de aceea a recunoscut totul în momentul în care a fost adusă în instanță.

Deja nu mai era vorba de rușine, ci de faptul că a înțeles că este o persoană matură care trebuie să decidă pentru bine viitorului ei. Așadar, a decis că cei care voiau să-i distrugă viitorul trebuie să fie pedepsiți. Tocmai de aceea îi îndemn pe cei care trec sau au trecut prin așa ceva să nu se mai ferească, să vorbească cu cineva despre ce li s-a întâmplat. Toți cei care au sub 18 ani au drepturi create special pentru ei. Așadar, nu sunteți singuri în acest demers!”

Cazul de față este unul fericit, în limita în care se poate spune acest lucru, întrucât minora a fost salvată datorită mobilizării masive ale autorităților și a influenței pe care o avaea tatăl său. Ba mai mult, în prezent viața tinerei este absolut normală și fericită, considerând că acea etapă a fost doar o formă de maturizare mai dură. Despre ceea ce s-a întâmplat cu persoanele implicate în această anchetă, nimeni nu ne-a putut spune prea multe. Unii dintre inculpați au fost condamnați cu suspendare, judecați în libertate, ori au făcut câteva ore de muncă în folosul comunității. Mașinile luxoase de la sediul Jandarmeriei și le-au recuperat rând pe rând, la fel și vechile obiceiuri, potrivit presei locale.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului ReAct – Reformă si acțiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiție, susținut prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestei acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.