Aeroportul din Oradea a fost modernizat în 2015, cu bani europeni, circa 77 milioane lei. După aceste lucrări și anunțarea unei noi investiții de 22 milioane de lei, în 2016-2017, aeroportul a atras companiile low-cost Ryanair și Blue Air, care au început să opereze zboruri interne și internaționale. Oradea s-a conectat astfel cu restul tării și Europa.
Gafele repetate ale fostului președinte CJ Bihor, Pásztor Sándor, cunoscut pentru partidele de vânătoare din Africa de Sud, și numirea în conducerea aeroportului a fostului administrator al Grădinii Zoologice din Oradea, dar și a altor oameni de partid (alianța UDMR-PSD), fără experiență în domeniu, au distrus însă povestea de succes. Astfel, în 2018 și 2019, cele două companii aeriene au renunțat la contract.
Povestea începe în 2016, după alegerile locale, câștigate de PNL (17 mandate). Peste noapte, însă, UDMR, aliatul tradițional al liberalilor în Bihor, a hotărât să formeze o coaliție cu PSD și ALDE, împreună adunând cu un singur mandat mai mult decât PNL Bihor (18). Prin urmare, deși la un mandat de a avea majoritate, liberalii s-au văzut nevoiți să treacă în opoziție, iar UDMR, deși avea doar 7 mandate, în urma negocierii cu PSD (9 mandate), a reușit să ajungă în vârful structurii legislative, punându-l președinte pe Pásztor Sándor.
„Deschidem spre Europa”
În toamna anului 2016 compania low-cost Blue Air anunța că va opera din anul următor curse săptămânale Oradea-Constanța. Câteva zile mai târziu, tot în luna septembrie, Ryanair anunța primele zboruri regulate în afara țării, la Barcelona și Milano.
Anunțul a fost făcut cu mare pompă de noul președinte al CJ Bihor Pásztor Sándor, alături de vicepreședintele CJ pesedistul Ioan Mang (fost ministru al Educației pentru o săptămână, demisionar după acuzații de plagiat) și celălalt vicepreședinte CJ, Traian Bodea (afacerist, traseist politic). O lună mai târziu, ploaia de promisiuni legate de curse a continuat, Blue Air anunțând rute noi spre București, Iași și Torino.
În aceeași lună, bihorenii erau șocați de apariția unor panouri publicitare uriașe, plătite din bani publici, în care Pásztor Sándor, asemeni baronilor PSD Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu sau Marian Oprișan, își trecuse numele. De data asta și mesajele dovedeau limitări serioase ale celor care le scriseseră, atât în limba română „Deschidem spre Europa”, cât și în limba maghiară „Nyitunk Europa!”.
Alături de poza și numele președintelui CJ era trecut, ca în filme, „To be continued”. Mesajul a fost considerat nepotrivit de presa locală, dat fiind că o parte din dezvoltarea aeroportului și reușita curselor, inclusiv deschiderea unor negocieri cu companiile aeriene, se datora fostului președinte al CJ, liberalul Cornel Popa.
Pe 16 decembrie 2016 erau inaugurate, cu întârziere de o oră, primele curse Oradea – București – Iași.
Anul 2017 a debutat în forță, cu alte promisiuni. În februarie, Ryanair anunța o nouă rută Oradea – Londra, iar în martie Oradea – Eindhoven.
În paralel cu anunțarea curselor, Aeroportul continua să se modernizeze. Primul proiect serios, cel care a transformat de fapt aeroportul într-unul internațional a fost finalizat în 2015. Acesta a presupus extinderea suprafeței aeroportuare, s-a realizat în cadrul Programului Operational Sectorial „Transport” 2007-2013 și a avut o valoare de 77.44 de milioane de lei.
În continuarea acestui proiect, pe 16 martie 2017, se lansa licitația pentru un nou terminal, un proiect cu o valoare de 22 de milioane de lei.
În timp ce la Primăria Oradea, proiectele pe bani europeni curgea pe bandă rulantă, noii administratori ai aeroportului nu au fost în stare să atragă fonduri europene, așa că s-au mulțumit cu banii primiți de la Guvern dar, cum era nevoie de o cofinanțare de 25%, au și îndatorat județul, împrumutând 6,7 milioane lei.
Pe 26 martie, pe Aeroportul din Oradea a aterizat primul avion de la Barcelona, trei zile mai târziu fiind inaugurate oficial cursele. Primii pasageri care au ajuns pe pistă au fost însă șocați de modul în care au fost primiți. Pe lângă obișnuita stropire cu tunuri de apă a avionului, pe pistă s-a desfășurat un mini-show folcloric al Ansamblului Crișana, cu chiuituri și învârteli.
Total deplasat pentru o parte dintre călători, alții considerându-l însă „exotic”. Cum spunea ulterior, pe o rețea de socializare, unul dintre românii care călătorise în acea cursă: „parcă aterizasem într-o zonă din Africa unde ne așteptau băștinași cu cercei în buze”.
Pe cai mari. Vânt în pupă și shopping la Milano!
Printre primii pasageri care au profitat de inaugurarea curselor s-au aflat și soții Ioan și Erica Mang, care au plecat într-o minivacanță în mijlocul săptămânii. Nu a contat deloc că, fiind profesoară la Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei a Universității din Oradea, Erica Mang avea programate cursuri în acea zi.
Sub pretextul promovării destinației județului Bihor, Pásztor Sándor i-a dus pe reprezentanții ansamblului folcloric maghiar Nagyvarad, aflat, ca și ansamblul Crișana, în subordinea CJ, în city break la Milano, născând acuzații că, pe de o parte, promovează mai degrabă Ungaria decât Bihorul în străinătate și că, în timp ce pe membrii ansamblului folcloric românesc Crișana i-a pus să înghețe în frig, într-un mini spectacol folcloric la inaugurarea curselor, pe cei de la Nagyvarad i-a dus să vadă Milano. Ulterior Pásztor a explicat că cei de la Ansamblul Crișana au refuzat să vină pentru că aveau a doua zi spectacol.
Pe 13 aprilie, 2017, a fost inaugurată și cursa companiei Blue Air Oradea-Torino. De această dată, dându-și seama că show-ul folcloric a fost cel puțin exagerat, oficialitățile au folosit doar tunurile cu apă. Goana după popularitate i-a făcut totuși pe aceiași Pásztor Sándor, Ioan Mang și Traian Bodea să le împartă călătorilor ouă roșii și turtă dulce.
A fost însă cu ghinion pentru că, după doar patru curse, la nicio lună de la inaugurare, Blue Air a anulat zborurile spre Torino.
De la Grădina Zoologică la șefia aeroportului
Nevoia de a avea un Consiliu de Administrație (CA) pentru Aeroportul Oradea, a coincis perfect cu nevoia de a găsi locuri călduțe pentru oamenii celor trei partide care luaseră în stăpânire județul Bihor. UDMR a ales să-l pună președinte al CA al Aeroportului pe Bimbó Szuhai Tibor, administrator al Grădinii Zoologice din Oradea. Alături de el, „specialiști” a căror singură calificare era carnetul de membru de partid: Călin Florin Dubău (PSD), Alexandru Gheza Popoviciu și Traian Turle (ALDE). Pentru zona economică, a fost aleasă soția unui judecător din Oradea, cu experiență de contabil șef la Palatul Copiilor.
Despre performanțele manageriale ale noul „specialist” în management aeroportuar, Bimbó, s-a vorbit în aceeași toamnă când șeful Grădinii Zoologice a fost dat afară de Primăria Oradea pentru management defectuos. Este adevărat că în 2018, Bimbó a câștigat procesul cu cei care l-au demis, dar faptul că Grădina Zoologică arăta dezastruos nu poate fi pus la îndoială.
Conducerea „de elită” a fost completată mai târziu cu Gheorghe Pașc, controversat director care conducea aeroportul din 1993. În urma unui concurs „cu dedicație” în care una dintre condițiile participării era „experiența de minim 20 de ani”, Gheorghe Pașc a reușit să-și păstreze funcția pentru alți 2 ani.
În ciuda acestor aspecte, Aeroportul din Oradea dădea comunicate triumfaliste. Gradul de ocupare al curselor externe era de peste 87%. În primele 7 luni ale anului 2017, rata de creștere a numărului de pasageri era de peste 208%. Cifre oarecum rupte de realitate, de vreme ce în 2016 nu prea erau curse la care să te poți raporta.
După anularea peste noapte a curselor spre Torino, pe 7 iulie au fost anulate, înainte de a începe practic, cursele spre Eindhoven, Rynair promițând înlocuirea lor cu unele spre Dusseldorf.
Singura veste bună era că se semnase contractul pentru noul terminal. Proiectul „Construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri la Aeroportul Oradea” presupunea ridicarea unei clădiri cu suprafaţă desfăşurată de 2.925 mp, cu capacitatea de a primi 600 de pasageri în acelaşi timp. Pe lângă lucrările la terminale, proiectul prevedea şi refacerea parcării, plus amenajarea uneia noi.
Anul s-a încheiat însă bine, cu alte trei inaugurări: Oradea – Londra pe 1 septembrie, Oradea – Memmingen pe 6 septembrie și Oradea – Dusseldorf Weeze pe 31 octombrie. Toate, fără folcloriști și folcloriste.
Nici în statistici lucrurile nu arătau rău. Aeroportul din Oradea raporta că înregistrează un nou record, peste 20.000 de pasageri în noiembrie. În total, în 2017, 163.000 de pasageri fuseseră înregistrați, o creștere cu aproape 290% față de cei din 2016.
Ryanair lasă Aeroportul în aer!
Pe 14 martie 2018, vestea anulării curselor de către Ryanair a căzut ca un tunet. Dintr-un oraș cu deschidere spre locații importante din Europa: Barcelona, Milano, Londra, Dusseldorf și Memmingen, Oradea devenea aproape izolată, în contextul în care își luase un avânt important în dezvoltare, renovase Cetatea Oradea, centrul istoric, lucra la al treilea parc industrial, pusese la punct muzeele și se promova ca destinație turistică la cele mai importante târguri din Occident.
„Din motive comerciale, Ryanair nu va opera zboruri din/către Oradea în programul de iarnă 2018. Vom continua să operăm 5 rute pentru programul Vara 2018, către Milano Bergamo, Memmingen, Barcelona Girona, Dusseldorf Weeze şi Londra Stansted”, suna comunicatul sec al companiei irlandeze.
Președintele CJ Bihor a replicat a doua zi.
„Atitudinea de gentleman s-a terminat. Pot să anunț oficial că vom căuta alternative. Nimeni nu ne va lăuda dacă rămânem 5 luni fără zboruri afară… Am avut discuţii în perioadele trecute cu alte companii pe care nu le-am dus până la capăt, ci le-am lăsat în rezervă fiindcă aveam un operator care ducea bine treaba la destinaţii foarte bune”, amenința într-o conferință de presă, pe 15 martie 2018, Pásztor, care mai explica că între Aeroport şi Ryanair fusese încheiat un contract pe 5 ani iar pentru fiecare rută nouă deschisă compania trebuia să asigure zborurile pe o perioadă de măcar un an.
Contractul mai stipula că Ryanair poate suspenda curse, pe perioade determinate, dar nu poate rezilia unilateral contractul. Ce nu spunea însă șeful Aeroportului era că, tot în contract, se preciza că discuțiile pe care le avea cu Ryanair erau confidențiale, iar aceste clauze fuseseră încălcate.
Înainte să plece de la conducerea Aeroportului, în 2019, fostul director Gheorghe Pașc punea la dispoziția opiniei publice două scrisori din care reieșea clar că o mare parte din vina pentru suspendarea curselor era a lui Pásztor.
În prima, datată 22 martie, imediat după ce Ryanair începuse să negocieze în forță anunțând anularea curselor, directorul de dezvoltare Ryanair, Evelin Horvath, sublinia că președintele CJ Bihor încălcase clauza de la nr 11, confidențialitate: „Pasztor a dezvăluit informaţii confidenţiale pe site-ul agentianewsbihor (n.r. un fel de site de știri creat de CJ pentru a-și prezenta realizările și a face propagandă politică), inclusiv termenii contractului nostru şi gradul de încărcare” și cerea respectare contractului: „vă rugăm să ne asiguraţi imediat că nu vor mai exista alte încălcări ale confidenţialităţii. În caz contrar, vom fi nevoiţi să anulăm întâlnirea din 27 martie deoarece nu avem garanţia că discuţiile nu vor fi divulgate public”.
Pásztor nu a băgat în seamă avertismentul astfel că, într-o altă scrisoare, trimisă de Ryanair după întâlnirea de la Dublin, firma consfințește retragerea de la Oradea, renunțând să mai poarte măcar discuții cu președintele CJ Bihor: „În mod regretabil, dl preşedinte Pásztor nu a respectat confidenţialitatea întâlnirii noastre şi a dezvăluit detalii despre discuţiile noastre către mass media, în ciuda confirmării repetate că întâlnirea a fost confidenţială şi că niciun detaliu nu va fi dezvăluit în mass media. A încălcat repetat clauza 11. Aceste declaraţii publice ale dlui Pasztor subminează relaţia noastră, deoarece nu putem fi siguri că negocierile noastre vor fi păstrate confidenţiale, ceea ce este o practică comună în afaceri. În această bază, regretăm că nu vom mai putea stabili alte întâlniri viitoare la care dl Pásztor să fie prezent”.
Întâlnirea de la Dublin a fost un fiasco. În primul rând, egoul președintelui CJ Bihor nu a fost deloc satisfăcut. Pásztor Sándor a fost ținut pe hol înainte de a intra la negocieri, ca orice muritor de rând. Apoi, probabil, a încercat și acolo să le forțeze mâna. „Eu am întrebat ce înseamnă pentru ei profitabil, ce grad de ocupare: 110%, 150%, 180%? Nu am primit răspuns”, spunea președintele CJ Bihor într-o conferință de presă organizată după întâlnire.
Aeroportul pe butuci, Pásztor la scufundări în Jamaica
În iunie 2018, însă, Ryanair anunța curse noi de la Cluj-Napoca. Nici vecinii de la Debrecen nu stăteau pe loc, alimentând acuzațiile unor politicieni, care susțineau că Pásztor lucra mai degrabă la îngroparea Aeroportului din Oradea pentru a nu face concurență Aeroportului din Debrecen (Ungaria). Pe 15 mai, de la Debrecen erau anunțate curse noi spre Dortmund, Basel, Doncaster, Barcelonal, Larnaca, Palma de Mallorca și Malta.
Disperați, mai ales că Aeroportul devenise între timp „poligon de tir” pentru opoziția liberală din CJ Bihor, Pásztor Sándor și Ioan Mang au anunțat în toamna anului 2018, într-o conferință de presă, curse noi efectuate de Tarom spre Barcelona și Roma sau Milano.
Anunțarea noilor curse l-a pus pe jar pe primarul Oradiei, Ilie Bolojan, care era nemulțumit în primul rând de dispariția curselor low-cost și sublinia că Aeroportul a devenit o frână în calea dezvoltării orașului Oradea. Edilul oferise chiar ca Primăria să intre într-un acționariat cu Consiliul Județean și să subvenționeze împreună liniile pentru a-i convinge pe operatori.
„Cel puţin trei aeroporturi care sunt situate în oraşe cu potenţial sub cel al Oradei – Sibiu, Suceava şi Bacău – au avut peste 400.000 de pasageri în 2018. Debrecenul a avut peste 330.000 pasageri. Prin urmare, orice fel de administrare a aeroportului care generează fluxuri de pasageri sub aceste valori înseamnă o administrare mediocră”, a spus Bolojan care l-a atacat și pe președintele CA, Bimbó Szuhai Tibor: „Nu ştiu dacă la Grădina Zoologică sunt foarte multe manşe de avion pe care să le gestioneze sau curse aeriene… E nevoie de recrutarea unor profesionişti din piaţa globală, care să fie plătiţi pentru performanţe, cu bonusuri serioase, şi care să poată negocia cu companiile aeriene care ştiu tehnicile de negociere, care au mai făcut asta”, spunea Bolojan.
Pe 28 februarie 2019, Tarom anunța printr-un comunicat sec că nu se mai zboară de la Oradea spre Barcelona sau Milano pentru că nu s-au vândut suficiente bilete. Aproximativ o lună mai târziu, pe 10 martie, presa locală afla că Blue Air renunța la zborurile spre București.
Ce făcea președintele Consiliului Județean Bihor, Pásztor Sándor, în această perioadă? Conform dezvăluirilor unui ziar local, Pásztor se bronza și făcea scufundări în Marea Caraibelor.
Foto: ebihoreanul.ro 
Foto: ebihoreanul.ro
Minciuni, manipulări
În contextul în care orădenii erau tot mai îngrijorați iar Uniunea Națională a Patronatului Român, alături de Federația Patronilor Bihor, cerea rezolvarea situației, șeful CA al Aeroportului, Bimbó, avea timp să se războiască cu Ilie Bolojan. Edilul acuzase Tarom că, profitând de faptul că a rămas singurul operator de pe Aeroportul Oradea, scumpește nejustificat cursele. Mai exact, Bolojan spunea că Oradea – București tur-retur costă peste 300 de euro în timp ce un zbor, în aceeași zi, de la Timișoara sau Cluj, costa jumătate din preț.
Bimbo îl acuza pe Bolojan de „circ politic” și trimitea presei o simulare făcută de Tarom, pe o altă dată, cu o mare anticipare, care, evident, era mult mai ieftină. La solicitarea presei, revoltată de minciunile prezentate, Tarom a revenit cu o altă simulare, la fel de necredibilă. De această dată firma lua în calcul o deplasare în aceeași perioadă, doar proiecția călătoriei era cu plecare seara și întoarcere dimineața, adică un program imposibil pentru un călător obișnuit. Mai mult, compania națională Tarom cerea presei locale să șteargă informațiile de pe site-urile de știri.
În aceeași zi, primarul Ilie Bolojan anunța că preferă să zboare la București, în interes de serviciu, din Timișoara, după un drum cu mașina. „Eu pot să zbor din Oradea, indiferent de preț, că plătește Primăria, dar parcă totuși nu e în regulă”.
Răspunsul lui Bimbó i-a scandalizat pe orădeni. Fostul manager al Grădinii Zoologice a spus că primarul „alege să promoveze aeroportul din Timișoara în detrimentul celui din Oradea”.
Câteva săptămâni mai târziu, și actualul primar Florin Birta făcea vâlvă pe Facebook postând fotografii care arătau că parcarea Aeroportului din Debrecen era plin cu mașini cu numere de Bihor.
Ofensiva lui Ilie Bolojan a continuat pe 20 mai când a promis că dacă în 6 luni de la preluarea Aeroportului nu va aduce măcar două curse externe își va da demisia.
Sabotaj?
Incapacitatea de a rezolva problemele Aeroportului, coroborată cu dezinteresul manifestat prin vacanțele exotice în care mergea constant a alimentat nemulțumirea politicienilor locali, care l-au acuzat pe Pásztor Sándor că voia să îngroape aeroportul din Oradea, în defavoarea celui din Debrecen. Pe toate acestea, a venit ca o mănușă, scandalul cu directorul aeroportului, Gheorghe Pașc, care și-a depus mandatul în septembrie 2019 sub pretextul că a fost obstrucționat în a-și face treaba și a aduce curse externe, de către președintele CJ Bihor, Pásztor Sándor.
„Am fost chemat la preşedinte şi a venit de la el o reacţie pe care nu am înţeles-o. Mi-a spus „cât timp sunt preşedinte, vă interzic să mai discutaţi cu vreo companie aeriană”. Am întrebat de ce şi le-am spus că orice dispoziţie se dă în scris. Mi-a spus: „vă interzic să discutaţi cu Wizzair sau Ryanair, puteţi să discutaţi eventual cu Tarom sau cu alte companii”. În condiţiile acestea, le-am zis, eu nu pot să îmi îndeplinesc mandatul, îl depun şi plec de la Aeroport”, spunea Pașc.
Pentru că se temea, de ceea ce s-a și întâmplat de fapt, anume că Pașc va face publică discuția, șeful CA, Bimbó Szuhai Tibor i-a spus a doua zi directorului că s-a supărat degeaba și a interpretat greșit ce spusese Pásztor, și că el voise doar să spună că trebuie să fie informat mereu cu ce companie aeriană se discută. „Nu scrie nicăieri că trebuie să cer aprobare. Eu știu că discut cu CJ prin CA-ul care m-a angajat, iar pe dvs. v-am informat la fiecare ședință”, brava Pașc.
Mai mult, după acest scandal, reprezentantul unui partid politic local descoperea o fotografie de la o partidă de vânătoare la care vicepreședintele CJ Bihor era prezentat, lângă o antilopă pe care o împușcase, drept „Pasztor from Hungary”.
„Pásztor îndeplinește o funcție de reprezentare a cetățenilor din județul Bihor, din România, este președintele CJ Bihor, nu al unui județ din Ungaria. Mi se pare o gafă a d-lui Pasztor, dar e relevant în contextul legat de situația Aeroportului Oradea”, declara presei Flaviu Bunoiu, politicianul care descoperise imaginea.
La aceste acuze, Pásztor Sándor a răspuns într-o conferință de presă, spunând că a cerut înființarea unei comisii de anchetă care să verifice activitatea de la Aeroport și cum au ajuns anumite documente în posesia lui Pașc, explicând că imaginile cu antilopa vânată sunt din 2018, din Africa de Sud, unde a călătorit, cu pașaport unguresc, el având dublă cetățenie.
„Am fost cu pașaport maghiar deoarece așa am scăpat de viză, așa cum este cazul unei călătorii spre Statele Unite”, explica Pásztor.
Politruci trimiși acasă. Curse noi
Pe 28 septembrie 2019, într-o ședință a CJ Bihor, ALDE vota alături de PNL schimbarea CA-ului Aeroportului, în frunte cu Bimbó Szuhai Tibor. La nici o lună, Aeroportul din Oradea avea un nou CA, condus de Gheorghe Răcaru, fost manager al Tarom și Blue Air. Alături de el mai erau și Tudor Jidav (fost director general al Aeroportului Otopeni) și Răzvan Horga, specialist în management aeroportuar, școlit în Occident.
Anul 2020 a început cu o nouă gafă de proporții a președintelui CJ Bihor. Ales vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă imediat după declanșarea pandemiei de coronavirus, Pásztor Sándor era prins de ziariști și amendat de polițiști pentru că încălca Ordonanța Militară care obliga pe toată lumea să stea în casă, mergând la… pescuit.
La sfârșitul lunii iunie lucrările la construcția și dotarea noului terminal se finalizau cu o întârziere de aproape doi ani. La doar o lună, Blue Air anunța că va zbura din nou pe ruta Oradea-București și retur.
Mai mult, imediat ce Aeroportul a trecut în administrarea noului CA, fiind acceptat sprijinul Primăriei Oradea, aceasta a făcut demersuri pentru o schemă de ajutor de stat în valoare de un milion de euro pentru atragerea unuia sau mai multor operatori aerieni. Schema a fost aprobată de Comisia Europeană, care dorea sprijinirea economiei europene în contextul dificil al pandemiei. Imediat ce toate actele au fost clarificate, Consiliul Local Oradea a aprobat o hotărâre care prevedea, printre altele, selectarea de către CA al Aeroportului a unui operator aerian care să beneficieze de subvențiile puse la bătaie. Selecția trebuia făcută după numărul de destinații propuse, de zboruri, de pasageri.
„Ca urmare a analizei ofertelor depuse, suntem bucuroși să anunțăm azi că Ryanair a fost declarată câștigătoare pentru suma de 800.000 de euro (valoarea maximă pe companie) și, începând cu luna decembrie 2020, va opera 4 zboruri internaționale, cu două frecvențe pe săptămână pentru fiecare destinație: Londra (Stansted), Milano (Bergamo), Bologna și Dusseldorf (Weeze)”, se afirma într-un comunicat al Primăriei Oradea.
„Dacă acum doi ani și jumătate, când s-au pierdut zborurile externe, ar fi fost o disponibilitate mai mare a CJ Bihor de a oferi facilități, sunt convins că ar fi putut fi menținute zborurile.
După preluarea mandatului de către cei care am fost aleși pe 27 septembrie, CJ va colabora cu Primăria Oradea pentru a susține zborurile și pentru a asigura conectarea aeriană a județului Bihor cu mai multe aeroporturi din Europa în anii următori”, spunea Ilie Bolojan. Rămâne de văzut dacă Aeroportul din Oradea, de pe care timp de un an au zburat doar berzele, poate câștiga bătălia regională cu cel din Debrecen, unde oferta de destinații și preț este foarte atractivă și de care bihorenii s-au bucurat în acești ani.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Crișana în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
