Cum a ratat CJ Timiș șansa de a obține fonduri europene pentru restaurarea Castelului Huniade

2023, anul evenimentelor Capitalei Culturale Europene, găsește Timișoara cu lacăt pe Muzeul Banatului, una dintre instituțiile muzeale importante ale orașului. Castelul Huniade, care găzduiește instituția, stă de 16 ani nereabilitat. Încercările Consiliului Județean de a obține fonduri europene, ca for tutelar, au eșuat fiindcă proiectele au fost neconforme sau neconvingătoare.

Presa reia o comparație relevantă când consemnează paragina Castelului Huniade, reconstruit după cutremurul din 1443 de Iancu de Hunedoara ca reședință nobiliară, pe ruinele castelului ridicat în 1315 de Carol Robert de Anjou: castelul inițial a fost edificat în 7 ani, potrivit surselor istorice. Consiliul Județean Timiș nu l-a putut repara nici în 16 ani.

Primele încercări greșite

După anul 2006, când Muzeul de Artă a devenit entitate separată, desprinsă din Muzeul Banatului, a existat o tentativă de reabilitare a Castelului Huniade, oprită în 2010, fiindcă s-au constatat fisuri mari în bolți și pe latura de nord-vest a clădirii. Constructorul a cerut suplimentarea celor 12.000 lei alocați, dar CJTimiș a refuzat.

Lucrările ulterioare au fost de mică anvergură, dar și acestea au fost stopate în 2013 pe fondul unor litigii. Castelul s-a degradat treptat în indiferența conducerii muzeului și a autorităților județene.

În 2016 Direcția de Cultură a Județului Timș a aplicat o amendă de 10.000 lei pentru dezastrul găsit în muzeu: infiltrații masive de la ploaie, Sala Cavalerilor degradată, vestigii și obiecte de inventar amestecate, igrasie, depozite în devălmășie.

Directorul Muzeului, Claudiu Ilaș, motiva situația dând vina pe constructor pentru infiltrații și întârzieri: „92% din proiect este realizat (…) suntem în litigiu, pentru că nu am plătit o factură de 230.000 de lei, după ce le-am plătit 11,4 milioane de lei. Această sumă nu este plătită pentru că nu au adus toate actele necesare și nu au protejat Castelul Huniade”. În plus, lucrările se desfășurau în 2016 fără autorizație de construcție reînnoită.

C.J.Timiș a contestat amenda în instanță dar realitatea de la fața locului nu a putut fi contestată. Ideea de a obține fonduri europene pentru restaurare a căzut din start: Constructim, firma angajată să facă o consolidare a aripii de nord-vest, unde pilonii susținători de stejar au putrezit, nu a terminat lucrarea, condiție a obținerii banilor europeni.

S-au pierdut astfel 52 milioane lei pentru proiectul de restaurare la dispoziție din fonduri europene.

Fondurile de restaurare din PNRR au fost ratate

Au urmat alte tatonări fără succes. S-a încercat o asociere cu Institutul Național al Patrimoniului pentru finanțare, dar nu s-a reușit. Abia în 2019 s-a făcut recepția lucrărilor deja realizate, condiție pentru a merge mai departe.

În primăvara anului 2022, C.J.Timiș a depus două proiecte pentru finanțarea din fonduri PNRR în programul Ruta Castelelor. Cinci castele au fost selectate, fiecare primind 3,7 milioane euro pentru restaurare și intrare în circuitul turistic. Castelul Huniade din Timișoara a căzut sub linie.

Într-o conferință de presă, Alin Nica, președintele C.J.Timiș, s-a arătat indignat de lipsa de transparență a procedurilor și de „părtinirea” Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) care ar fi privilegiat castelele transilvane, pe mâna secretarului de stat Csilla Hegedűs de la UDMR.

MIPE a afișat punctajele care arată că proiectul pentru restaurarea de Castelului Huniade a fost de numai 15 puncte, cele cinci proiecte selectate obținând unul 40 de puncte, următoarele câte 35 puncte și patru proiecte câte 15.

C.J.Timiș a chemat în judecată cele patru ministere semnatare ale Deciziei 55561/18.05.2022 prin care proiectul timișorean a intrat pe lista de rezervă (MIPE, Ministerul Culturii, Ministerul Turismului și Minsterul Dezvoltării). Dosarul 4861/2/2022 depus la Curtea de Apel București, Secția Contencios, așteaptă primul termen de judecată.

Proiectul adiacent de promovare de 30.000 euro a fost considerat eligibil cu peste 58 de puncte. Dar să promovezi un obiectiv cultural închis e o provocare. Totuși, unele acțiuni ale Muzeului Banatului se desfășoară în prezent în spațiul Mansardei din Bastionul Theresia, tutelat tot de C.J.Timiș. 

Cum site-ul Muzeului Național al Banatului este sărac în informații și în permanentă „construcție”, ca și clădirea, suma pentru promovare ar putea ajuta la refacerea  lui. Site-ul nu conține minime informații despre istoria pasionantă a Castelului Huniade, care începe în secolul al XIV-lea, continuă cu reconstrucția inițiată de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea, ajunge la aspectul romantic de azi în 1856 sub austreci, până la ruinarea sa prezentă. 

Noul proiectant are probleme juridice

Documentația avizată de Ministerul Culturii și aprobarea de către Comisia Monumentelor a Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), precum și apropierea anului Capitalei Culturale Europene au dat un impuls dorinței de a salva clădirea de importanță istorică și culturală.

C.J.Timiș a organizat o licitație pentru un nou proiectant care să realizeze în șapte luni, pentru suma de 1,5 milioane lei, un proiect pentru consolidarea, modificarea, restaurarea castelului.  Se va ține cont și de un donjon de pe vremea lui Carol Robert de Anjou, descoperit de arheologi în 2019.

Lucrările propriu-zise ar avea la dispoziție trei ani, iar valoarea investiției s-ar ridica la 38 milioane de euro. C.J.Timiș nu a explicat de unde vor veni acești bani.

Licitația a fost câștigată de firma ieșeană Impex Romcatel Cercetare Proiectare SA. Semnalele din presă și apelul USR Timiș, aflat în opoziție cu conducerea liberală a C.J.Timiș, au fost alarmante.

Firma, sau cel puțin antecesoarea acesteia numită S.C. Impex Romcatel s.r.l., cu același patronat, este implicată în mai multe litigii.

„Ceea ce ar fi trebuit să fie un demers mult așteptat de opinia publică timișoreană miroase, de la Vaslui la Timișoara, a business nu tocmai curat și în favoarea unui obiectiv edilitar de o valoare excepțională pentru întregul Banat”, au subliniat Nicu Fălcoi și Raoul Trifan, parlamentari USR de Timiș.

Reabilitarea Palatului Copiilor din Vaslui este un eșec asemănător celui de la Castelul Huniade. Publicația locală Vremea nouă titra în 2018 „Țepari din Iași, gaură de peste 300.000 de euro la Palatul Copiilor Vaslui”, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a dispus trimiterea în judecată a firmei, a patronei Viorica Frunză și a contabilei Iulia Ursache pentru infracțiuni de înșelăciune cu prejudicii de peste un miliard de lei aduse Palatului Copiilor Vaslui.

S.C. Impex Romcatel s.r.l. are procese și cu alte entități, fiind una din firmele abonate la contracte cu autorități ale statului, ca reablitarea Palatului Culturii din Iași, Palatul Ruginoasa, Muzeul Țăranului Român, Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București și o aripă a Universității Tehnice din Iași, așa cum au documentat jurnaliștii de la Bună Ziua Iași (BZI). Pe fir a intrat și DNA pentru dare de mită, iar procesele curg.

Nimic din aceste informații ușor de găsit pe internet nu a descurajat conducerea Consiliului Județean Timiș să încredințeze proiectarea tocmai firmei Impex Romcatel Cercetare Proiectare SA. Peste câteva luni se va vedea rezultatul.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!