Ceea ce am văzut în Sectorul 1 din București, unde mișunau șobolanii și mormane mari de gunoi zăceau pe străzi, s-ar fi putut întâmpla și în Bihor dacă, în urmă cu 12 ani, nu s-ar fi luat decizia de a se implementa, pe bani europeni, un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID).
Demarat în 2009, proiectul a fost finanțat din fonduri europene, iar pentru că s-a încadrat la categoria „proiecte de tip major”, a fost evaluat direct de Comisia Europeană. A fost unul dintre cele mai mari proiecte la nivelul Consiliului Județean Bihor, care, deși pornit cu mult timp în urmă, a prins contur și a fost gestionat de fosta conducere compusă din Pásztor Sándor, (UDMR), Ioan Mang (PSD) și Traian Bodea (ALDE).
Pentru că s-a întins în două perioade de finanţare diferite, SMID a beneficiat de o finanţare din două surse: Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 (Axa prioritară 2) și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (Axa Prioritară 3).
Valoarea totală nerambursabilă a proiectului, în cele două faze, a fost de puțin peste 155 de milioane de lei.
Titularul proiectului a fost Consiliul Judeţean Bihor, iar beneficiare toate unităţile administrativ-teritoriale de pe raza judeţului, implementarea sistemului fiind asigurată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect Group.
Împărțire pe zone
Obiectivele declarate ale proiectului au fost colectarea deşeurilor de la întreaga populaţie a judeţului; implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile atât în mediul urban, cât şi în mediul rural; realizarea unui grad cât mai mare de valorificare a deşeurilor municipale şi asigurarea îndeplinirii ţintelor privind deşeurile de ambalaje; reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare prin compostare şi alte metode de tratare, astfel încât să se asigure atingerea ţintelor legislative; gestionarea corespunzătoare a fluxurilor speciale de deşeuri (deşeuri municipale periculoase, deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti); colectarea şi valorificarea potențialului util din deşeurile din construcţii şi demolări; închiderea depozitelor neconforme.
Pentru a asigura eficienţa colectării deşeurilor de la întreaga populaţie din Bihor, SMID a prevăzut împărţirea judeţului în şapte zone, fiecare din acestea urmând să fie deservită de un operator de salubritate desemnat în urma unei licitaţii publice.
Pe lângă realizarea unei strategii de colectare a deşeurilor, proiectul a presupus realizarea şi dotarea a patru staţii de transfer a deşeurilor, la Beiuş (cu o capacitate de 16.100 de tone pe an), Marghita (cu o capacitate de 10.600 de tone pe an), Salonta (cu o capacitate de 9.900 de tone pe an) şi Săcueni (cu o capacitate de 13.000 de tone pe an), cărora li s-a adăugat o staţie existentă în Aleşd (cu o capacitate de 12.700 de tone pe an), respectiv realizarea unei platforme de stocare temporară la Ştei (cu o capacitate de 3.500 de tone pe an). În aceste staţii, deşeurile reciclabile sunt depozitate temporar, pentru a fi presate şi transferate în utilaje de mari dimensiuni, care să le transporte la depozitul ecologic al judeţului Bihor.
De asemenea, în cadrul SMID, au fost amenajate trei noi staţii de sortare a deşeurilor reciclabile colectate separat, la Beiuş (capacitate de 7.000 de tonepe an), Marghita (capacitate de 4.500 de tone pe an) şi Salonta (capacitate de 4.500 de tone pe an), plus o staţie de tratare mecano-biologică (TMB) a deşeurilor reziduale (capacitate de 60.000 de tone pe an) la Oradea. În staţiile de sortare, sunt separate deşeurile pe care bihorenii nu le-au colectat corespunzător, în timp ce staţia TMB este locul în care resturile reziduale sunt valorificate prin transformarea lor în compost industrial.
De asemenea, SMID a presupus şi furnizarea de echipamente necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, mai precis 5.000 de pubele cu o capacitate de 120 litri pentru colectarea deşeurilor biodegradabile, 3.400 de containere cu o capacitate de 1,1 mc, 20.000 de compostoare menajere, patru containere cu capacitatea de 24 mc, un prescontainer cu capacitatea de 15 mc, şase containere cu capacitatea de 30 mc, un camion remorcher, şase mărunţitoare pentru deşeuri din grădini şi parcuri, 160 de pubele de colectare deşeuri cu capacitate de 770 l.
Pentru a respecta rigorile Uniunii Europene, SMID a prevăzut şi închiderea celor opt depozite de deşeuri neconforme care existau în Bihor.
Bolojan și Mălan, bățul și morcovul
Noua conducere a Consiliului Județean Bihor (Ilie Bolojan, Mircea Mălan și Călin Gal) a mers pe două direcții. Prima a fost linia dură, implementată de Bolojan, aceea de a-i obliga pe primari să-și facă curățenie în propriile localități și a condiționa acest lucru de banii primiți de la buget. Primarilor li s-a adus aminte că au la dispoziție o „mână de lucru” pe care nu o exploatează corespunzător, deși legea le permite acest lucru: asistații social.
Pe 22 ianuarie 2021 a fost încheiat un protocol de colaborare între Consiliul Județean Bihor, Instituția Prefectului și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bihor, cu scopul de a se asigura respectarea legislației privind venitul minim garantat. Obiectivul principal al protocolului îl constituia implicarea beneficiarilor cu venit minim garantat, apți de muncă, în ecologizarea și menținerea curățeniei în județ și monitorizarea permanentă a planurilor de acțiune sau de lucrări de interes local realizate de primării, precum și a situațiilor lunare privind beneficiarii de ajutor social.
Președintele Consiliului Județean Bihor punea la dispoziția opiniei publice și o statistică din care reieșea că în județ sunt 3.100 de persoane care încasează lunar venitul minim garantat, 1.600 dintre acestea fiind apte de muncă.
„Este normal și de bun simț să existe o organizare a fiecărei primării, în așa fel încât aceste ore de muncă să se desfășoare cu un randament rezonabil în folosul comunității. Vom avea întâlniri cu primarii din localitățile unde sunt cel puțin 15 beneficiari de ajutor social apți de muncă, sunt peste 30 de Unități Administrative Teritoriale (UAT-uri) în această situație, și le vom solicita ca planurile de muncă să fie reale, adaptate problemelor din fiecare localitate, să nu ne mai trezim cu situații în care un plan este luat cu copy-paste și în care este trecut că se ecologizează Crișul Repede, dar râul nu trece prin comună. Scopul nu este să scoatem oamenii de la plata venitului minim garantat, ci ca cei care beneficiază de aceste alocări să desfășoare orele de muncă. Acolo unde se va constata că nu există o organizare, într-o primă etapă se va da un avertisment primăriei, în a doua etapă, conform prevederilor legale, se aplică o amendă primarului pentru nerespectarea prevederilor și, în subsidiar, se suspendă plata acestor drepturi până la clarificarea situației”, declara președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan. Măsurile, trecute într-un „Regulament pentru curăţarea marginilor drumurilor asfaltate”, au fost contestate de primarii din UDMR.
„Nu este niciun fel de abuz, sau o chestiune care ţine de autonomia locală, este o chestiune de bun simţ”, a explicat Ilie Bolojan, plângerea prealabilă a celor 21 de primării conduse de udemeriști fiind respinsă.
Faci curat, ești premiat!
Cealaltă linie pe care s-a mers, și care l-a avut în centru pe vicepreședintele Mircea Mălan (fost viceprimar al Oradei) a fost aceea de a impulsiona curățenia. Spre exemplu, în aprilie 2021, Mălan a fost într-o vizită de lucru în comunele Finiș, Lazuri de Beiuș și orașul Ștei pentru a discuta cu primarii despre situația din localitățile pe care le conduc, felicitând echipele de muncitori, beneficiari ai venitului minim garantat, găsite la lucru.
În luna mai a fost lansată campana „Iunie – luna curățeniei în județul Bihor”, o inițiativă a Ecolect (compusă din Consiliul Județean Bihor și celelalte 101 unități administrativ-teritoriale din județ). Campania s-a desfășurat prin organizarea a două concursuri. Ideea centrală a fost aceea ca întreaga comunitate – administrația publică, biserica, școala, mediul de afaceri, mass-media, organizații neguvernamentale de mediu și cetățenii să participe la rezolvarea problemei curățeniei în Bihor. Primul concurs, intitulat „Campionatul bihorean al curățeniei” se desfășoară până pe 30 iunie. În cadrul lui UAT-urile concurează doar cu celelalte UAT-uri din zona de care aparțin. În fiecare dintre cele 6 zone vor exista câte 3 premii (locul I – 100.000 lei, locul II – 10.000 lei și locul III – 5.000 de lei). Sumele sunt destinate pentru implementarea unor proiecte destinate și copiilor. În desemnarea câștigătorilor se va ține cont de cantitățile de deșeuri colectate de-a lungul întregii luni iunie, de pe raza fiecărui UAT, care vor fi împărțite la numărul de locuitori. Vor conta deșeurile reciclabile colectate de la gospodării și cele colectate prin acțiunile de ecologizare de pe raza UAT-urilor (hârtie, carton, plastic, doze de aluminiu și sticlă), Deșeurile de Echipamente Electrice și Electronice și va exista și o categorie „alte tipuri de deșeuri – voluminoase” (textile, saltele, mobilă).
„Am făcut acest proiect pentru că vrem să atingem câteva obiective. În primul rând, vrem să schimbăm mentalitățile bihorenilor față de curățenia mediului înconjurător. Acest proiect nu este singular, ci este începutul unui proces constant de conștientizare și implicare a comunității în rezolvarea problemelor de mediu. Cred că numai în felul acesta vom ajunge să ne atingem obiectivele, dintre care cel mai important este această schimbare de mentalitate care stă în spatele unor obiceiuri nesănătoase, de a ne arunca deșeurile peste tot”, a spus Mircea Mălan, vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor și președinte al Ecolect.
Pentru că schimbarea mentalității cu privire la mediu trebuie începută de la vârste fragede, Ecolect a mai organizat un concurs, intitulat „EcoProvocarea”, care s-a desfășurat în perioada 1–15 iunie și s-a adresat copiilor din clasele pregătitoare – VIII, care învață în unitățile de școlile din cele șase zone de operare. Elevii au putut realiza un desen sau o pictură prin care să își exprime viziunea asupra protejării mediului înconjurător și asupra colectării corespunzătoare a deșeurilor. Au fost stabiliți prin tragere la sorți câte doi câștigători din fiecare zonă, care au primit câte un voucher în valoare de 1.000 de lei pentru achiziționarea unei biciclete. Cele douăsprezece lucrări câștigătoare vor fi expuse public.
„Toate lucrurile duc spre copii, pentru că lor le datorăm multe și pe ei ne și bazăm atunci când vrem ca viitorul nostru să arate mai bine. Pe de o parte credem că dacă sunt implicați în astfel de acțiuni, copiii vor dobândi o mentalitate corespunzătoare, sănătoasă față de protecția mediului, față de responsabilitățile pe care le avem fiecare dintre noi în legătură cu mediul înconjurător. Mai suntem convinși că, prin intermediul copiilor putem schimba în bine mentalitatea părinților și a bunicilor. Din această pricină am impus aceste condiții ca toate premiile să ajungă în final spre copii”, a adăugat vicepreședintele Consiliului Județean.
În prezent, bihorenii și companiile colectează deșeurile separat, în 4 fracții în mediul rural (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și deșeu rezidual) și 5 fracții în mediul urban (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, deșeu biodegradabil și deșeu rezidual).
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Crișana în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
