Directorul Centrului de Informații Anticipative al Universității Naționale de Informații (NIU) a Statelor Unite, Jake Sotiriadis, propune o schimbare de cultură în interiorul sistemului național de securitate, pentru a dezvolta un mediu în care punerea la îndoială și gândirea creativă să fie încurajate.
Din cauza modelelor mentale depășite cu care sunt analizate crizele cu efect global, cum sunt războiul din Ucraina sau conflictul din Orientul Mijlociu, locotenent colonelul Jake Sotiriadis dorește ca personalul din armată și din comunitatea de informații să poată face legătura între bucăți disipate de informație, să identifice recurențe și anomalii și să pregătească potențiale scenarii viitoare în tandem cu instrumentele inteligenței artificiale generative.
Astfel ar putea crește capacitatea sistemului american de securitate de anticipare a conflictelor cu impact global. Studiul său, publicat on-line de către NIU, poate fi citit aici.
Cum ar putea schimba inteligența artificială modele mentale vechi
„Violența care răvășește Orientul Mijlociu și Ucraina în 2024 accentuează inadecvarea gândirii lineare într-un peisaj global desfigurat de factori destabilizatori care transcend politicile de securitate.
Aceste focare care se multiplică subliniază imaginea unei lumi în «policriză», una asediată de scurt-circuite economice, geopolitice și tehnologice convergente, care năucesc paradigmele tradiționale de securitate.
Și totuși, comunitățile de informații și militare americane persistă în a aplica modele mentale depășite acestor noi provocări, care transcend problemele tradiționale de stat.
Ecosistemul de securitate național are nevoie de actualizări fundamentale la nivelul capabilităților de analiză strategică și anticipare pentru a preveni mai bine schimbările acestei lumi complexe.
Doar prin revoluționarea modului în care percepem, acționăm și ne adaptăm putem construi o sinteză strategică comprehensivă (care se poate aplica nu doar provocărilor prezente, ci și încercărilor neprevăzute ale viitorului).
Asta presupune lideri care gândesc în sisteme, care stăpânesc tehnologia privind spre viitor și care navighează marea incertitudinii având o viziune”, își începe argumentația pentru schimbare militarul american Jake Sotiriadis.
Efectele negative ale inteligenței artificiale asupra securității americane
Expertul în securitate atrage atenția asupra efectelor negative pe care le aduce inteligența artificială, cum s-a întâmplat, de pildă, în mai 2023, când imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale ale unei explozii ficționale în incinta Pentagonului s-au răspândit cu viteză incredibilă pe internet.
Impactul acestora a depășit repede sfera securității americane, afectând sectorul financiar la deschiderea bursei, moment în care indexul Standard & Poor’s 500 a căzut instant, chiar dacă nu foarte mult.
Această complexă interacțiune dintre dezinformarea digitală, securitatea națională și economie ar trebui să tragă un semnal de alarmă atunci când o singură mișcare, reală sau fabricată, poate avea un efect tip domino, afectând domenii multiple.
Beneficiile inteligenței artificiale în analiza datelor au devenit de necontestat în comunitatea de intelligence, însă în centrul algoritmilor avansați tot mintea umană ar trebui să existe, pentru a putea interpreta și a oferi un sens diverselor contexte culturale pe glob.
„În ziua de astăzi ne aflăm la începutul unei schimbări transformative odată cu apariția uneltelor de AI generativ. Algoritmi avansați pot procesa și analiza cantități vaste de date mult mai repede ca orice ființă umană, identificând modele și repetiții, precum și conexiuni care ar putea altfel trece neobservate.
A te baza exclusiv pe automatizare, însă, nu are în vedere un aspect critic al procesului de înțelegere, care este definit ca nevoia de cunoaștere contextualizată.
Abilitatea noastră de a înțelege o poveste/narațiune vine din cunoașterea profundă a factorilor culturali, istorici, geopolitici și umani pe care algoritmii nu îi pot înțelege în totalitate. Contextul contează.
Același eveniment poate avea implicații diferite în părți diferite ale lumii, iar nuanțele culturale și istorice deseori modelează aceste interpretări. Experții umani pot pune lucrurile în context, iar sistemele automatizate sunt departe de a reuși să copieze acest aspect”.
Echilibrul ideal
Directorul Centrului pentru Informații Anticipative (nota redacției- Center for Futures Intelligence) susține că echilibrul ideal în sistemul de operare cognitiv vine din valorificarea puterii AI-ului generativ, inclusiv a Modelelor Lingvistice Mari (nota redacției-Large Language Models – cel mai cunoscut astfel de model actual este ChatGPT) , dar și a contextelor inspirate de om, pentru a îmbunătăți anticiparea strategică a riscului și oportunităților.
Acest sistem are, în accepțiunea sa, trei piloni de bază:
- Recunoașterea interconectivității evenimentelor.
- Contestarea status quo-ului.
- Adoptarea complexității analitice în luarea deciziilor.
Această abordare subliniază importanța capacităților umane cognitive în managementul și răspunsurile oferite provocărilor de securitate globală, unde instrumentele computaționale ajută (dar nu înlocuiesc) înțelegerea nuanțată și gândirea critică a omului, explică autorul studiului. Personalul din armată și informații va trebui să poată face legătura între bucăți disipate de informație, să identifice recurențe și anomalii și să pregătească potențiale scenarii viitoare în tandem cu uneltele de AI generativ.
Cei Trei Piloni de Rezistență ai Sistemului de Operare Cognitiv
Jake Sotiriadis explică, de asemenea, în detaliu cei trei piloni care susțin schimbarea în interiorul sistemului american de securitate pe care Presshub a decis să îi traducă integral.
Pilonul 1: Recunoașterea interconectivității evenimentelor
Recunoașterea legăturilor încâlcite și deseori subtile dintre evenimente/întâmplări din diferite domenii sau regiuni este fundamentală pentru dezvoltarea unei imagini largi și interconectate a evenimentelor globale.
Această interconectivitate necesită ca analiștii și strategii din domeniul informațiilor să aibă în vedere o marjă mai largă de variabile și potențiale consecințe când evaluează amenințări și dezvoltă oportunități care să le contracareze.
Realitatea interconectată a timpurilor noastre ne oferă nenumărate exemple de evenimente aparent nesemnificative în zone izolate care pot declanșa rapid crize majore: un algoritm scăpat de sub control într-un sistem de vânzare/cumpărare de acțiuni provoacă un colaps economic; un atac cibernetic asupra uneori rețele de dispozitive smart aruncă metropole și orașe în întuneric; o gafă pe o rețea de socializare explodează într-un conflict deschis major.
Acest pilon este decisiv în descoperirea de recurențe/modele cauză-efect care se pot întinde de-a lungul a mai multe domenii sau zone geografice.
Exploatarea acestei capabilități necesită o abordare multidisciplinară în rezolvarea de probleme și luarea de decizii, iar această abordare trebuie să ia în considerare precedente istorice, evenimente curente și proiecții puternic contextualizate.
Pilonul 2: Contestarea status quo-ului
E nevoie de o schimbare de cultură în interiorul sistemului național de securitate pentru a hrăni un mediu unde punerea la îndoială și gândirea creativă să fie încurajate. Asta ar aduce după sine o reevaluare riguroasă a strategiilor, doctrinelor și tacticilor cu rădăcini adânci, făcând loc unor abordări inovative care pot foarte bine să difere puternic de paradigmele convenționale militare și de informații.
Acceptarea unei astfel de inovații necesită mai mult decât o deschidere spre schimbare, cere o transformare instituțională care pune un preț mai mare pe gândirea disruptivă.
Comunitatea de informații și cea militară trebuie să cultive un climat care încurajează activ explorarea de idei neortodoxe și rezistența constructivă pentru a facilita o evoluție strategică.
Acest mediu ar trebui să răsplătească adaptabilitatea, să promoveze dezvoltarea continuă și să încurajeze colaborarea interdisciplinară, valorificând perspective din tehnologie, psihologie și alte discipline pentru a îmbogăți procesele de gândire strategică.
Eforturile naționale de securitate au făcut pași pentru a crea un Internet al Lucrurilor (Internet of Things, sau IoT) militar. Inițiative precum Conceptul Comun al Efortului de Război (Joint Warfighting Concept, sau JWC) sau Programul de Comandă și Control la Nivelul Tuturor Domeniilor (Joint All-Domain Command and Control, sau JADC2) sunt demersuri lăudabile de integrare a conectivității digitale în operațiuni militare.
Această regândire digitală are scopul de a îmbunătăți abilitățile armatei SUA de a comunica și de a lua decizii rapide în scenarii de conflict, mai ales împotriva adversarilor de același calibru.
Big data și inteligența artificială sunt elemente principale în această transformare, gândite să sincronizeze senzori și sisteme de lovire în cadrul a multiple domenii. Această soluție, însă, la fel ca multe altele înainte, are în centru platforma, nu omul.
E adevărat, Echipa Comitetul Șefilor de Stat Major, în articolul “Developing Today’s Joint Officers for Tomorrow’s Ways of War”, subliniază nevoia urgentă de reformă a antrenamentului și dezvoltării personalului militar. În mod notabil, documentul introduce conceptul de „depășire intelectuală” (intellectual overmatch), care pune accentul pe nevoia de capacități cognitive superioare în conflicte viitoare.
De vorbit, însă, e ușor. Adevărata provocare vine în mutarea acestui concept de pe hârtie în realitate, adică dezvoltarea de pași acționabili și de criterii cuantificabile pentru a cultiva și pune în practică aceste abilități cognitive avansate în conflictul global și operațiuni de securitate.
Pentru moment, armata americană și Comunitatea de Informații mizează pe marile firme de tehnologie pentru a livra, dar asta se adresează doar unei jumătăți din această ecuație.
Îmbunătățirea platformelor digitale, deși necesară, nu e nici pe departe suficientă pentru că actualul nostru sistem de operare cognitiv, caracterizat printr-un stil de gândire puternic structurat și linear, nu este potrivit pentru natura schimbătoare a conflictului modern.
Pilonul 3: Adoptarea complexității analitice în luarea deciziilor
Înțelegerea teoriei complexității, care sugerează că elemente diverse și interconectate pot duce la comportamente imprevizibile și fenomene emergente în sisteme mari, e critică deoarece securitatea națională nu mai este despre scenarii lineare cauză-efect.
Mai degrabă, implică amenințări cu mai multe fațete care necesită concluzii analitice profunde pentru a identifica recurențe și a anticipa schimbări. Aceste amenințări pot evolua și se pot adapta rapid, reflectând interacțiunile dinamice dintre nenumărați factori, de la schimbări geopolitice la inovații tehnologice.
Spre deosebire de primul pilon, care se concentrează pe a vedea conexiunile, acest pilon presupune intrarea în profunzimile complexității sistemelor în care o mulțime de factori interconectați duc la rezultate neprevăzute. Imaginați-vă un atac cibernetic reușit care afectează nu doar infrastructura digitală, ci și relații politice și stabilitatea piețelor.
Adoptarea complexității analitice îi antrenează pe analiștii din domeniul informațiilor în a decoda scenarii încurcate, în care amenințări cu multe fațete evoluează rapid și necesită o înțelegere profundă pentru a prevedea schimbări și modele/recurențe într-o lume în care schimbarea este singura constantă.
Cum ar funcționa, practic, un Sistem de Operare Cognitiv?
Pentru a explica în mod practic cum ar funcționa un astfel de model de operare, Jake Sotiriadis imaginează mai multe scenarii în lumea reală.
Context: În regiunea autonomă Zephyria, o nouă mișcare politică, Blocul Eolian, pledează pentru mai multă autonomie și contestă autoritatea guvernamentală centrală. Rapoarte informative indică posibile influențe străine, însă detaliile rămân o enigmă. Rețelele de socializare sunt pline de dizidenți în Zephyria, iar puterile regionale acordă neobișnuit de multă atenție situației în desfășurare.
Debutul sistemului de operare cognitiv: Comunitatea de informații folosește propriul sistem de operare cognitiv bazat pe AI generativ pentru a sintetiza perspective din surse de date vaste, incluzând imagini din satelit, interceptări de comunicații și informații disponibile public. Personalul, deținând abilități avansate de anticipare strategică și alfabetizare futurologică (futures literacy), efectuează scanări ale orizontului (horizon scanning), construiesc analize de tendințe emergente, examinează contexte culturale și istorice și identifică surse disruptive.
Situația avansează: O cădere a rețelei electrice, bruscă și fără explicație, are loc în capitala Zephyriei, care coincide cu schimburi comerciale de acțiuni pentru bunuri endemice Zephyriei. Ca răspuns, rețelele sociale sunt pline ochi de informații contradictorii despre o lovitură de stat, un eveniment extraterestru și un atac cibernetic bine țintit.
Rolul AI-ului generativ: Sistemul de AI generativ identifică legături între aceste anomalii, subliniind semnătura digitală a unei campanii sofisticate de dezinformare, corelând anomaliile bursiere cu tactici de război economic din trecut și identifică vulnerabilitatea digitală exploatată în timpul căderii rețelei electrice.
Scenarii deschise pentru strategi: Echipe de securitate națională examinează rezultatele oferite de AI-ul generativ, însă intenția din spatele acestor anomalii rămâne neclară, la fel ca identitatea instigatorilor. Echipa trebuie acum să anticipeze posibile urmări, de la demonstrații pașnice la o criză geopolitică deschisă și de mari proporții, având în vedere motivațiile actorilor interni și externi.
Întrebări cheie pentru comunitățile de inteligență și cele militare:
- Ce ar avea de câștigat diferiți actori externi din instabilitatea Zephyriei?
- Care sunt efectele secundare și terțiare ale căderii electrice în planul siguranței regionale și în cel al piețelor globale?
- Ce factori ar putea sugera o campanie de dezinformare ca preambul pentru o mișcare strategică mai mare?
- Cum putem face diferența între tulburări sociale autentice și agitație alimentată de puteri externe?
- În ce mod ar putea un răspuns al nostru la acest eveniment să creeze un precedent pentru viitoare crize?
Citește și: De ce nu îl reevaluează ucrainenii pe Alexei Navalnîi. ANALIZĂ PRESShub
Implicații: Regândirea Hardware-ului. Nu doar o nouă aplicație de telefon mobil
Deși este tentant să încerci să dezvolți o soluție tip „aplicație de smartphone”, care promite rezolvări rapide pentru probleme cu rădăcini adânci, Jake Sotiriadis propune să actualizăm „hardware-ul”, capitalul uman, oferind oamenilor o transformare cognitivă care transcende superficialul.
Pentru a face asta e nevoie de cultivarea unei forțe de muncă atât competentă tehnologic în folosirea de unelte de AI generativ cât și solidă intelectual, capabilă să navigheze subtilitățile unei lumi din ce în ce mai complexe, iar asta putând să anticipeze strategic și să înțeleagă nuanțe.
„Acest nou sistem de operare al minții, integrat perfect în cultura operațională de zi cu zi a instituțiilor noastre, ar îmbunătăți foarte mult gândirea strategică și capabilitățile de rezolvare de probleme”, conchide Jake Sotiriadis.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
