Singura groapă de gunoi care funcționează în județul Ilfov a transformat viața a peste 360.000 de oameni într-un calvar. Hidrogenul sulfurat, eliberat mai ales seara și în weekend, când autoritățile de control nu lucrează, pătrunde în case chiar și cu geamul închis și le pune viața în pericol.
Consiliul Județean (CJ) Ilfov nu a făcut mai nimic să-i ajute pe acești oameni. În schimb, în aprilie, a început demersurile pentru deschiderea unei noi gropi de gunoi chiar lângă cea existentă. Și tot în apropierea caselor unor oameni care sunt deja intoxicați.
Scurt istoric al undei decizii proaste
Tot gunoiul din București și Ilfov este depozitat în prezent într-o singură groapă, cea de la Vidra, care este aproape plină. Prin urmare, este nevoie rapidă de un centru nou de management al deșeurilor care continuă să curgă în valuri de la cei aproape 4 milioane de locuitori din zonă.
Această realitate nu o contestă nimeni. Dar ce i-a enervat pe locuitorii din Vidra, Berceni, Jilava și celelalte comune învecinate a fost că CJ Iflov nu a căutat o soluție de o plasa departe de comunitate, ci a ales să amenajeze noua groapă aproape de casele lor.
Un grup de inițiativă a încercat să discute cu autoritățile locale, explicându-le că viața lor este deja un calvar și că nu trebuie să fie pedepsiți și mai rău. Dar pentru că nu a fost cale de înțelegere, au apelat la artileria grea: 500 de oameni au dat în judecată Consiliul Județean, într-un proces colectiv.
O groapă plină, care ucide lent pe cei care „au ghinionul” să locuiască în vecinătate
În 2019 și 2021, au fost închise două gropi de gunoi din Ilfov, Glina și Iridex Chitila. Zona București-Ilfov a rămas cu un singur depozit de deșeuri, în Vidra. Dar, și aici, capacitatea de absorbție a gunoaielor este depășită, din cauza cantităților mari ce ajung zilnic, cât și a faptului că perimetrului de depozitare este limitar.
Oricum, actuala groapă nu respectă oricum reglementările legale: are o înălțime mult peste cea stabilită în normative.
„Ca să niveleze, administratorul plimbă buldozere, răscolind putoarea, fapt vizibil și din dronă. Gazele emanate de groapă fie nu sunt conectate la instalația de ardere completă, fie dacă sunt conectate, arderile sunt deficitare.
În ultimul an, mirosul toxic circulă zilnic, în funcție de direcția și viteza vântului, afectând populația din Vidra, Berceni, Popești-Leordeni, Jilava și chiar Sectorul 4, București. Cel mai des miroase a Hidrogen Sulfurat (H2S)”, arată grupul de inițiativă, într-un document pus la dispoziția PRESShub.
Încă din 2015, înainte să închidă gropile IRIDEX si Glina, autoritățile știau că București și Ilfov vor rămâne cu o singură groapă pentru deșeuri. Știau, de asemenea, că și aceasta din urmă avea autorizație de funcționare până în 2019.
Legislația obligă autoritățile să deschidă un nou depozit de deșeuri, atunci când un depozit în funcțiune atinge pragul de 75% din capacitatea proiectată.
Ani de zile, deși problema este așadar cunoscută, oamenii au fost ignorați de autorități. Majoritatea controalelor nu au găsit probleme la Vidra, în ciuda numeroaselor plângeri din partea localnicilor intoxicați. Groapa a continuat să se umple, iar mirosurile să năvălească până în Capitală, în cartierele din sudul orașului.
Proteste, o aplicație IT și un proces colectiv
Când, în aprilie anul acesta, Consiliului Județean Ilfov a adoptat o hotărâre pentru expropierea terenurilor necesare amenajării celei de a doua gropi de gunoi, o parte dintre localnici au decis că vremea negocierilor a trecut. Prin urmare, s-au constituit într-un grup civic informal de inițiativă.
Printre reprezentanții săi se numără Valentin Boruz, dezvoltatorul aplicației iarmiroase.ro, Vasile Diaconu, din Vidra, președintele GAL Berceni și dezvoltator imobiliar, și Adrian Velicescu, dezvoltator IT, care locuiește pe unul dintre cele mai afectate „culoare de poluare”.
Au organizat proteste, au creat aplicația „Iarmiroase” și au dechis un „proces colectiv împotriva HCJ118/2023”, cea prin care Consiliul Județean voia să înceapă acțiunile de deschidere a noii gropi.
Despre proiectul „Iar Miroase”, PRESShub a scris aici: Aplicația „Iar miroase” a obligat statul, prin 11.000 de sesizări, să acționeze împotriva mirosului de la gropile de gunoi
Ce voia Consiliul Județean Ilfov
Documentele asociate proietului de hotărâre din aprilie menționau condițiile minime pe care trebuia să le îndeplinească terenurile din Vidra supuse exproprierii.
„Două condiții atrag atenția: să fie «brown field». Adică să fie contaminat de activități anterioare. Și să existe atitudine favorabilă a populației din zonă pentru investiție.
Aceste două condiții ne-au indignat din următoarele considerente.
Dacă terenul «brown field» permite contaminări viitoare, atunci noi, locuitorii afectați deja, de poluare subînțelegem că suntem considerați «cetățeni second hand». Vom fi condamnați să supraviețuim în mediu contaminat, pe termen lung.
Poluarea se va intensifica direct proporțional cu extinderea suprafeței pe care se vor depozita gunoaie. Autoritățile vor avea argumente suplimentare să ascundă mai bine vinovații.
Zona vecină gropilor de gunoi Vidra va deveni neatractivă. Cei care au achiziționat credite ipotecare nu vor mai putea pleca, nemaiputând vinde. Toți locuitorii vom fi condamnați la exterminare lentă”, au constatat membrii grupului de inițiativă civică.
Din documentele aferente actului normativ nu reieșea definiția sintagmei „populația din zonă”, nici raza de acoperire a zonei. Chiar dacă legal o groapă de gunoi trebuie să fie la limita a cel puțin 1.000 m de orice gospodărie sau zonă protejată de mediu, nu era luat în calcul efectul poluării atmosferice.
„Or, poluarea atmosferică provenită de la actuala groapă de gunoi depășește 5 km în linie dreaptă. Atitudinea favorabilă populației din zonă nu era demonstrată în documentația de susținere a hotărârii 118. Termenul era pur și simplu aruncat ca praful în ochii consilierilor ce urmau să își dea votul, fără să pună întrebări.
Nici în Vidra, nici în Berceni nu fusese organizată vreo dezbatere sau vreun referendum pe tema atitudinii favorabile față de investiția în pretinsul CMID din Vidra”.
Aceste argumente au fost folosite de cei 500 de locuitori în procesul colectiv pe care l-au declanșat împotriva Consiliului Județean Ilfov.
A doua ratare a CJ Ilfov
Reacția populației din zona Berceni-Vidra nu este o premieră. Consiliul Județean a mai încercat să construiască o groapă de gunoi în vestul Capitalei, la Ciorogârla. A renunțat și acolo, în cele din urmă, din cauza protestelor localnicilor. Motivul principal a fost același: apropierea prea mare de comunitatea locuită.
Încăpățânarea CJ Ilfov de a face un depozit de deșeuri lângă casele oamenilor a primit din nou reacțiunea pe măsură. Grupul de inițiativă civică din sudul Bucureștiului a înființat, mai întâi, în mai anul acesta, pe rețelele de socializare, grupul Proces Colectiv Groapă Gunoi.
Apoi au pornit procesul colectiv, printr-o procedură instituită în timpul pandemiei de COVID-19 și care a rămas acceptată și după: semnarea contractelor de reprezentare avocațială de la distanță, electronic.
„În cazul specific al procesului colectiv împotriva HCJ118/2023, oricine citește termenii și condițiile de aderare, apoi plătește suma modică de 60 de lei, este reprezentat în instanță, fără să fie prezent la ședințele de judecată”, au explicat inițiatorii procesului colectiv.
Demersurile juridice au fost însoțite și de nenumărate audiențe și întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor publice de care depinde înființarea și activitatea unei gropi de gunoi, respectiv Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Direcția de Sănătate Publică. Dar și pe lângă politicienii locali, din Berceni și Vidra, afectați la rândul lor de poluare.
Cum au învins 500 de oameni Consiliul Județean Ilfov. CJ Ilfov, chemat în judecată în 15 instanțe
„Avocatul a depus inițial peste 500 de plângeri prealabile, în numele a tot atâția petenți, cât aderaseră la momentul respectiv, la cauza procesului colectiv. Prima plângere prealabilă a fost respinsă de Consiliul Județean în iunie.
Ulterior, s-au alăturat și alții, așa încât, până la finalul procesului s-au adunat aproape 700 de plângeri.
Avocatul a depus, pe baza acestor plângeri, o cerere de Suspendare a H118/2023 CJ IF, pentru protejare împotriva potențialelor efecte vătămătoare, ireparabile ale hotărârii CJ.
Au fost 15 instanțe de judecată, pentru că petenții sunt din tot atâtea județe. Regula Contenciosului administrativ impune judecarea la instanțele unde au domiciliul reclamanții.
Ar fi fost suficient ca o singură instanță să accepte cererea de suspendare a HCJ 118/2023. Decizia devenea efectivă și aplicabilă pentru toate celelalte”, arată grupul de inițiativă.
Presiunea a reușit
Lupta pe toate planurile a dat în cele din urmă roade. Consiliile locale ale comunelor Vidra și Berceni au emis, la rândul lor, hotărâri prin care au blocat înființarea gropii de gunoi.
Consiliul Local Vidra a hotărât interzicerea exproprierilor pe teritoriul comunei, pentru proiect, iar Consiliul Local Berceni a hotărât organizarea unui referendum în care locuitorii să răspundă cu „da” sau „nu” referitor la înființarea gropii de gunoi Vidra 2, în apropierea comunei Berceni.
Deși terenul nu este în Berceni, populația este afectată de poluarea aerului de la groapa de gunoi existentă, în Vidra.
În absența unei dezbateri publice organizate de Consiliul Județean, CL Berceni a decis că populația comunei trebuie consultată. Primarul Berceni a trimis notificare pentru referendum la Prefectură, apoi a comunicat celor interesați data audienței.
Prefectura Ilfov, ultima verigă din lanțul care a oprit planul Consiliului Județean Ilfov
Pe 2 august, reprezentanți ai locuitorilor din cele două comune au mers în audiență la Prefectura Ilfov, unde au cerut susținerea instituției. În același timp, avocatul procesului colectiv a depus o solicitare oficială prin care a cerut un control de legalitate a HCJ 118/2023.
Inițial, prefecta a încercat să-i descurajeze.
„Prefectul Simona Necula a ținut să sublinieze că realizarea CMID în Ilfov este de interes național, susținut de guvern, parte a unui proiect pe fonduri europene, iar opoziția noastră va avea șanse slabe de reușită.
Noi am subliniat că susținem proiectul în sine, dar cerem să nu fie alăturate două gropi de gunoi și suntem de părere că un astfel de proiect trebuie realizat la distanță mare de comunități locuite.
Am invocat argumentul poluării cu hidrogen sulfurat produs de actuala groapă Vidra, pe o rază mai mare de 5 km, care acoperă mare parte din comuna Berceni”, au explicat reprezentanții locuitorilor, într-o discuție cu PRESShub.
Până la urmă, Prefectura a trimis o notificare către CJ Ilfov, în care a înștiințat că hotărârea din aprilie, prin care se demarau procedurile pentru a doua groapă de gunoi, nu este legală. Iar în septembrie, Consiliul Județean Ilfov a anulat propria hotărâre.
Așadar, după șase luni de luptă, grupul de inițiativă a demonstrat că o autoritate a statului, oricât de puternică, nu poate trece peste voința cetățenilor, dacă aceștia sunt uniți și își cunosc drepturile.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
