Românii nu mai au curaj să fie antisemiți pe față, ceea ce nu înseamnă că ura față de evrei sau credințele conspiraționiste despre aceștia („evreii conduc lumea”) au dispărut.
România este una dintre primele opt țări care a adoptat o strategie pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023. Apoi a început criza politică și a obosit puțin. Și a înregistrat deja o întârziere de un an.
Pandemia a amplificat extremismul
Un raport din iulie anul acesta al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” remarcă faptul că gradul de acceptare al evreilor în societatea românească pare să fie la un nivel care nu prezintă semnale de alarmă. Cu toate acestea, din 2020 până în prezent incidentele care conțin elemente și simbolistică antisemită au cunoscut o intensificare.
„Mesajul antisemit și negaționist a reapărut în Parlament prin intermediul unui partid care încurajează comportamentele șovine și xenofobe. (AUR – n.r.)
Actele de vandalism și agresiune verbală continuă să se manifeste cu premeditare, în contexte care subliniază profunzimea actului antisemit (sărbători religioase iudaice, campanii electorale) și sunt îndreptate împotriva unor reprezentanți de notorietate ai comunității evreiești”, menționează documentul.
Din păcate, instanțele românești au mai degrabă o atitudine înțelegătoare cu privire la organizațiile sau persoanele care promovează sau comit fapte cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi care promovează cultul persoanelor vinovate de crime de război.
98% din plângeri sunt închise încă din faze preliminare ale anchetei.
„Educația lacunară despre Holocaust se reflectă în situațiile de încurajare sau acceptare a atitudinilor extremiste, antisemite, de negare a Holocaustului, în instrumentalizarea defectuoasă a legislației memoriale și a plângerilor care privesc fapte de negare. Cunoașterea insuficientă a istoriei Holocaustului din România este ilustrată și de sondajele de opinie, iar discursul rasist, xenofob se manifestă chiar și la unele persoane care prezinta un rol cheie în educație”, arată raportul „Ellie Wiesel”.
Evident, pandemia de COVID-19 a amplificat manifestările extremiste, așa cum au făcut cam toate crizele majore de-a lungul istoriei. De exemplu, s-au înmulțit comparațiile între măsurile de exterminare aplicate evreilor în timpul regimului nazist și campaniile de vaccinare împotriva COVID – 19.
Legionarismul și antisemitismul indirect
„Mișcarea Legionară se va arăta că a fost cea mai puternică esență de sănătate și de voință proprie venită din poporul român”, a susținut, în iunie 2020, Călin Georgescu, „premierul” AUR.
Omul propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în funcția de prim-ministru al României își manifesta astfel nemulțumirea față de așa numita „lege antilegionară” din 2015. Actul respectiv interzice organizațiile fasciste, inclusiv pe cele care se consideră continuatoarele legionarilor, și, teoretic, condamnă la închisoarea pe adepții lor.
„Această lege este împotriva celor care au construit neamul românesc. (…) Eu așa îi văd pe cei care astăzi aduc deservicii imense identității naționale și poporului român: ei sunt alte entități, ei nu pot fi oameni”, a continuat personajul susținut intensiv și de propaganda rusească.
Înregistrarea video în care Călin Georgescu împarte românii în „oameni” și „neoameni” există în continuare pe Youtube. A adunat deja 30.000 de vizualizări.
Elogierea mișcării legionare și a mareșalului Ion Antonescu reprezintă noua formă de antisemitism din România. O ură față de evrei promovată pe ocolite. În secolul XXI, antisemitismul și negarea Holocaustului provoacă imediat reacții dure împotriva politicienilor care le-ar susține pe față.
Unde vă grăbiți cu strategia?
În acest context complicat, în mai, Guvernul a adoptat „Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023”.
Strategia, rezultat al unei directive europene, își propune să limiteze curentele extremiste care au prins avânt în ultimii ani, mai ales o dată cu pătrunderea rețelelor sociale către pături tot mai largi ale populației. În lupta cu ismele, statul român a implicat instituții de forță (Ministerul de Interne sau Ministerul Public), de educare (Ministerul Educației sau universități) și organizații care apără drepturile comunității evreiești.
Mai mult, la nivelul Guvernului, a fost numit un reprezentant special pentru Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, în persoana deputatului PNL Alexandru Muraru. Iar aplicarea strategiei ar trebui să fie realizată și monitorizată de un comitet interministerial.
Deși strategia trebuie implementată până în 2023, așadar într-un termen scurt, după primele șase luni, lucrurile s-au mișcat cu viteza melcului înainte de ploaie. Motivul: îndelungatele crize politice din România.
Avantajul României, la acest capitol, este că nu prea are cu cine să se compare. Doar alte 7 țări din UE au aplicat deja directiva Parlamentului European privind combaterea antisemitismului. Din acest punct de vedere, țara noastră stă bine.
Date relevante
70% de utilizatorii de Facebook care transmit mesaje antisemite pare să o facă sub o identitate asumată. Dar bună parte din mesajele antisemite au fost identificate în cadrul unor grupuri sau pagini care nu dau informaţii despre administratori.
20% dintre mesajele identificate sunt îndreptate împotriva unor indivizi evrei sau identificaţi de către antisemiţi drept evrei.
65-70% din mesajele care transmit ură împotriva evreilor induc ideea că „evreii conduc lumea sau România.
Speranțe pentru efecte mai vizibile şi mai consistente
Strategia actuală reprezintă un apogeu al demersurilor începute în România încă din 2002, a explicat pentru PressHub Maximillian Marco Katz, director fondator al Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA) România, organizație care va asigura consilierea viitorului comitet interministerial.
„Această strategie este încă un punct de referinţă, pe plan politic şi diplomatic, care se încadrează în rândul altor puncte de referinţă create în ultimii 20 de ani. Sper că, de această dată, să avem parte de efecte mai vizibile şi mai consistente decât cele generate, de exemplu, de legislaţia specifică adoptată de-a lungul anilor şi care, din multiple motive, nu este implementată, ea fiind însă unul dintre pilonii pe care se bazează strategia mult lăudată”, a declarat Maximillian Marco Katz.
Directorul MCA afirmă că strategia se află încă în prima etapă, respectiv pregătirea cadrului şi a platformei de implementare. Iar un obiectiv prezentat de Guvern ca un prim succes al său nu este chiar atât de „prim”.
„Etapa întâi este poate cea mai importantă etapă, care necesită ceva timp pentru o coordonare complexă şi eficientă, în special când trebuie implementată pe paliere multiple, de un număr nu mic de instituţii şi ministere.
Un prim proiect anunţat şi prezentat ca fiind o iniţiativă nouă este promulgarea legii care prevede că, începând cu anul 2023, la nivelul liceelor şi a şcolilor profesionale, pe plan naţional, va fi predată, în mod obligatoriu, «Istoria Evreilor şi a Holocaustului din România».
Promulgarea legii este lăudabilă, dar acest proiect nu este nou. În 2005 a fost adoptată programa de studii, destinată nivelului liceal, «Istoria Evreilor din România. Holocaust».
A fost elaborat şi un manual cu acelaşi nume. De atunci, în ultimii 16 ani, această materie se preda în licee. Din cauza Parlamentului, care s-a împotrivit conţinutului în care au fost menţionate în mod expres crimele comise de regimul Antonescu, programa de studii a fost alterată şi a fost aprobată nu ca un curs obligatoriu, ci ca o materie opţională, fapt care a redus impactul ei la minim.
Până în 2023 vom vedea cum va arăta «nouă» programa de studii şi materialele aferente, cum va fi implementată şi mai ales de către cine”, a explicat Maximillian Marco Katz.
De fapt, directorul MCA este de un optimism moderat dacă noua disciplină ce va deveni obligatorie la liceu din 2022 va fi păstrată în forma actuală.
„Eu personal cred că nu va avea efectul dorit dacă nu va fi extinsă la nivelul facultăţilor şi a instituţiilor care pregătesc viitorii (şi actualii) lucrători şi funcţionari publici sau pe cei care activează în interesul public: poliţişti, jandarmi, avocaţi, judecători, magistraţi, membrii ai diferitelor instituţii de securitate naţională, ziarişti, profesori de istorie, etc”, a menționat directorul Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului.
Dorința lui Maximillian Marco Katz are legătură cu faptul că, până acum, a constatat lipsa de voinţa necesară pentru implementarea legislaţiei care combate antisemitismul şi negationismul inclusiv în rândul profesorilor și al magistraților. Constatare care aparține, de altfel, și Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
„Între timp, nouă strategie nu şi-a făcut nici un efect asupra acestui aspect, care emană şi din lipsă de înţelegere stridentă a antisemitismului şi a negationismului, două fenomene care pentru majoritatea celor care nu sunt evrei şi care nu le simt pe pielea lor sunt total abstracte”, este concluzia directorului MCA.
Interviul complet cu Maximillian Marco Katz, AICI:
Condamnare și adaptare
Raportul din vara lui 2021 al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” mai reține că discursul instigator la ură prezintă continuitate în mediul online, cu perioade de intensificare în timpul campaniilor electorale sau în momente-cheie ale procesului de gestionare a pandemiei (lansarea vaccinului anti-COVID-19, lansarea campaniei de vaccinare etc.).
„Există încă publicații care distribuie un conținut cu caracter preponderent naționalist, promovează intens teorii ale conspirației, adaptându-se contextului pandemic prin vehicularea ideilor că «evreii conduc lumea» și se află în spatele campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19”, constată raportul.
Facebook rămâne cea mai populară rețea de socializare și mediul în care mesajele instigatoare la ură sunt diseminate intensiv. În același timp, documentul remarcă o îmbunătățire la nivelul de reacție a Facebook în îndepărtarea simbolurilor grafice sau a fotografiilor care aparțin iconografiei fasciste sau de extremă dreapta.
Dar, așa cum scriam la începutul acestui articol, antisemiții nu s-au descurajat, ci doar au devenit mai creativi.
„Îndepărtarea conținutului care incită la ură a determinat și o adaptare din partea utilizatorilor care prezintă abilitate în camuflarea mesajelor prin alterarea lor, folosirea simbolurilor sau a codurilor”, menționează raportul „Ellie Wiesel”, care pune modificarea de abordare și pe faptul că în 2021, ȋn premieră, o instanță a pus ȋn aplicare o lege veche de 19 ani și a condamnat o persoană care a negat Holocaustul.
Criza politică a întârziat strategia
„Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023” a fost finalizată în septembrie anul trecut și ar fi trebuit să fie adoptată cu șase luni mai devreme decât s-a întâmplat. Dar rezultatul alegerilor generale, care au dus la demisia guvernului Orban, a întârziat lucrurile.
„În decembrie a fost o problemă, pentru că trebuia să fie adoptată atunci, dar premierul Ludovic Orban, în ultima ședință de guvern, în care a și demisionat, nu a mai semnat actele normative aprobate în acea ședință. Așa că a trebuit să fie reluat tot circuitul de avizare și am ajuns cu adoptarea strategiei în guvern abia la finalul lunii mai. Apoi, pe 1 septembrie, a venit criza guvernamentală și nu s-a mai întâmplat nimic două luni”, a recunoscut, într-un dialog cu PressHUB, Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului României pentru Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.
Prin urmare, abia urmează să fie creat comitetul interministerial pentru aplicarea strategiei, plus un regulament intern, despre care Alexandru Muraru afirmă că va fi elaborat după modelul de lucru al Consiliului de Miniștri ai UE, cu două paliere: șefi de instituții și personal tehnic.
„Cele mai importante ministere implicate în strategie sunt: cel de Interne, care va trebui pentru prima dată să aducă date anuale despre infracțiunile de ură de la nivel local și central, și Ministerul Educației, pentru că trebuie revizuite programele didactice și introdusă o disciplină obligatorie în preuniversitar. Apoi, trebuie mers la următorul nivel, inclusiv revizuirea programelor academice, crearea de noi programe de master sau doctorat”, a menționat Alexandru Muraru.
România nu a făcut, prin adoptarea strategiei naționale, decât să respecte o directivă a Parlamentului European din 2018. E printre puținele dăți când s-a mișcat bine, căci este doar a opta țară din UE care implementează documentul.
„Până în mai, când a adoptat și România, numai alte șapte state membre o făcuseră deja. Comisia Europeană a adoptat abia în noiembrie anul acesta prima strategie europeană pe antisemitism. După 2023, se va face din nou actualizarea strategiei și o nouă strategie, pentru următorii trei ani”, a declarat reprezentantul Guvernului.
Ca orice demers, și acesta ar fi inaplicabil fără bani. Deocamdată, România nu va cheltui prea mult pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei.
„Banii sunt din 3 surse distincte: din bugetul național, din bugetul instituțiilor implicate în strategie, și din fonduri europene sau din donații. Cum ar fi în cazul Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului, care are finanțare din PNRR, fonduri naționale și donații.
Strategia prevede pentru prima dată un muzeu național de istorie a romilor, cu primele măsuri în plan pentru 2022, când trebuie finalizat studiul de fezabilitate, finanțat de Ministerul Culturii.
Strategia nu are un buget global. De exemplu, obiectivele care țin de Ministerul de Interne sunt finanțate din fondurile proprii ale acestuia. Și tot așa.
Eu am făcut o totalizare a sumelor și ajunge undeva la 1,2-1,4 milioane de euro, dar nu era o sumă completă și exactă”, a calculat Alexandru Muraru. Comisia interministerială ar urma să devină funcțională în perioada următoare.
„Sunt optimist, pentru că ar trebui să mai includem în strategie și alți actori instituționali sau civici. Nu o facem pentru instituții, nu e militarizată, ci ar trebui să fie mai multe ONG-uri și să aibă o componentă de comunicare publică.
MAE se ocupă de secretariatul de strategie, dar va trebui să comunicăm mai mult despre necesitatea strategiei”, a declarat, pentru PressHUB, Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului României pentru Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.
MAI, răspuns evaziv
Am solicitat detalii despre stadiul implementării strategiei și de la Ministerul de Interne și de la Serviciul Român de Informații.
Primul este vizat de obiectivul „Dezvoltarea, la nivelul MAI, a unei metodologii unitare de identificare a infracțiunilor motivate de ură, precum şi de colectare sistematică a datelor statistice privind acest gen de infracţiuni.”
SRI este menționat în contextul evaluării conținuturilor academice ale actualelor programe de pregătire de la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu”.
Ministerul de Interne a răspuns evaziv, indicându-ne să ne informăm de la Inspectoratului General al Poliției Române. Academia SRI nu a răspuns deloc.
calin georgescu, ioan coja, vasile zarnescu, etc. , doar niste gunoaie jalnice, care nu pot respira daca nu mint si nu urasc macar alte 2-3 natii, si -bineanteles- vor sa arate ca poporul roman este cel mai si cel mai, desi -realitatea e clara- Romania pluteste in propiul kkt si fizic si metaforic…///
Instrumentalizarea antisemitismului. (Ciprian Cucu)”…despre distrugerea altor credințe (în special a creștinismului)…”–-___–-in primul rand , notez un text extrem de important, cat si nivelul academic la care este scris( desi comprimat), mai ales pentru un inca tanar scriitor, iar -pe fond- nu este nimic nou sub soare, evreii au fost permanent acuzati mai de orice, iar motivul este evident, gelozii perverse de natii mari sau egale, care nu pot digera ca o mana de oameni, au reusit atat de mari lucruri, in istoria lor neantrerupta , de -cel putin- peste 2 mii de ani, practic (cum spune Biblia) statul si poporul evreu a ajuns „cap si nu coada”, si „imprumuta si nu se imprumuta”…Realitatea este , prin amandoua unghiurile( adica ca D-zeu exista si este Dumnezeul lui Abraham; sau ca D-zeu este doar o entitate extraterestra care ne-a descoperit pe noi, pamanteni, 4-5 mii de ani in urma), ca statul si poporul evreu chiar sunt „Poporul Ales”, rezultatele milenare si la zi, sustin acest lucru…Parerea mea este ca fiinte extraterestre, mult mai avansate decat noi,au descoperit o planata locuita de oameni-animale, si au vrut sa puna in ordine evolutia acestor fiinte si -desigur- au cautat grupul care parea cel mai evoluat*, iara aceasta a fost al tribului lui Abraham, caruia extraterestrii le-au aratat anumite lucruri (cum sa produca sticla, sa zicem, etc.) si i-au indrumat-da, pas cu pas- spre „tara unde curge laptele si mierea”, un tinut destul de aspru in natura sa, dar care a fost transformat de noii-veniti(evreii), in cea ce este un popor si o tara de mare succes, care inca trebuie sa lupte cu prejudecatile religioase primitive ale celor mai multi vecini, care -realmente- ii vor exterminati, numai ca -de cele mai multe ori- cad singuri in gropile chiar de ei sapate… cat despre „distrugerea altor religii, ham, in Izrael coabiteaza in reala pace, mai toate religiile din lume, inclusiv islamismul si o religie din Iran, repudiata si interzisa in Iran, Baha’i Faith(*evolutia, la acea vreme insemna si sanitatie, iar evreii aveau obiceiul ” oparirii vaselor”( forma de termodezinfectie) si al arderii gunoaielor departe de cetate, in valea cu pucioasa, forma clara de sanitatie comunitara, care -la zi- in Romania, inca nu este posibila, datorita unor guvernari cu adevarat diavolesti…)