Consumul global de cafea a crescut constant în ultimii 30 de ani. Se estimează că se consumă zilnic, în întreaga lume, în jur de două miliarde de cești de cafea. Această cerere a dus la o diversificare considerabilă a modurilor de preparare a cafelei, inclusiv la crearea capsulelor de cafea.
Poluarea rezultată din prepararea cafelei acasă reprezintă doar vârful aisbergului. Indiferent de felul în care se prepară cafeaua, producția sa este cea importantă fază în emiterea gazelor cu efect de seră, scrie The Conversation.
Producția de cafea are o contribuție care însumează între 40% și 80% din totalul emisiilor. „La nivelul consumatorului, dincolo de reducerea consumului de cafea, evitarea risipirii acesteia și a apei este cea mai eficientă modalitate de a reduce amprenta de carbon a cafelei tradiționale, a celei preparate și a celei solubile”, afirmă echipa de oameni de știință care se ocupă de mediu de la Universitatea din Québec, Chicoutimi, Canada.
Ciclul de viață al cafelei
Popularitatea capsulelor de cafea a divizat opinia publică deoarece această metodă de preparare, care utilizează ambalaje individuale de unică folosință, este dăunătoare mediului.
Cercetătorii au decis să studieze amprenta de carbon a mai multor tehnici folosite pentru prepararea cafelei acasă și s-a dovedit că capsulele de cafea nu sunt cei mai mari vinovați de carbon, notează The Conversation.
Înainte de a putea savura o ceașcă de cafea, aceasta parcurge mai multe etape, începând de la producția agricolă a boabelor de cafea, transportul lor, prăjirea și măcinarea boabelor, până la încălzirea apei pentru cafea și spălarea ceștilor.
Acești pași, comuni tuturor modurilor de preparare a cafelei, consumă resurse și emit gaze cu efect de seră (GES).
„Pentru a compara în mod adecvat amprenta de carbon a mai multor metode de preparare a cafelei, este important să luăm în considerare întregul ciclu de viață al acestora: de la producerea cafelei, la fabricarea ambalajelor și a utilajelor, până la prepararea cafelei și a deșeurilor produse”, au precizat cercetătorii citați de The Conversation.
Citește și: Impedimentele legale și constituționale ale aderării Republicii Moldova la UE
Comparație între patru metode de preparare a cafelei
Cercetătorii au măsurat amprenta de carbon a cafelei, comparând patru metode de preparare a 280 de mililitri de cafea, și anume:
1) Cafea tradițională cu filtru (25 de grame de cafea);
2) Cafea cu filtru încapsulat (14 grame de cafea);
3) Cafea preparată (presa franceză) (17 grame de cafea);
4) Cafea solubilă (12 grame de cafea), cunoscută și sub denumirea de cafea instant.
„Analiza noastră a arătat clar că cafeaua tradițională cu filtru are cea mai mare amprentă de carbon, în principal pentru că o cantitate mai mare de pudră de cafea este utilizată pentru a produce o cantitate similară de cafea cu celalalte metode. Acest proces consumă, de asemenea, mai multă energie electrică pentru a încălzi apa și a o menține caldă.
Atunci când consumatorii folosesc cantitățile recomandate de cafea și apă, cafeaua solubilă pare a fi cea mai ecologică opțiune. Acest lucru se datorează cantității reduse de cafea solubilă utilizată pe ceașcă, consumului mai mic de energie electrică al ceainicului în comparație cu o cafetieră și absenței deșeurilor organice care trebuie tratate”, menționează studiul.
Cea mai economică, capsula de cafea
Pe de altă parte, atunci când consumatorii folosesc un surplus de 20 la sută de cafea și încălzesc de două ori mai multă apă necesară (ceea ce este adesea cazul), capsulele de cafea par a fi cea mai bună opțiune. De ce? Capsulele vă permit să optimizați cantitatea de cafea și apă pe consum.
Studiul a stabilit că, în comparație cu cafeaua tradițională cu filtru, consumul unei capsule de cafea cu filtru (280 ml) economisește între 11 și 13 grame de cafea. Producerea a 11 grame de cafea Arabica în Brazilia emite aproximativ 59 de grame de CO2e (echivalent CO2).
Această valoare este mult mai mare decât cele 27 de grame de CO2e emise pentru fabricarea capsulelor de cafea și trimiterea deșeurilor generate la o groapă de gunoi. Aceste cifre dau o idee despre importanța evitării consumului excesiv și a risipei cafelei.
Producția de cafea
Indiferent de tipul de preparare a cafelei, producția de cafea este cea mai emițătoare de gaze de seră. A contribuit la aproximativ 40% până la 80% din emisiile totale. Există multe motive pentru aceasta.
Planta de cafea este un copac sau un arbușt, care a fost cultivat în mod tradițional la umbra pădurii. Modernizarea sectorului a dus la transformarea multor plantații de cafea în câmpuri vaste care au fost expuse în totalitate la soare. Acest lucru a adăugat nevoia de irigare intensivă, sisteme de fertilizare și utilizarea pesticidelor, menționtează studiul publicat The Conversation.
Această mecanizare, irigare și utilizarea îngrășămintelor care emit protoxid de azot – a căror producție necesită cantități mari de gaz natural – contribuie în mare măsură la amprenta de carbon a cafelei.
Citește și: Antisemitismul lui Putin și reverberațiile lui în România
Reducerea amprentei de carbon a cafelei
La nivelul consumatorului, dincolo de reducerea consumului de cafea, evitarea risipei de cafea și apă este cea mai eficientă modalitate de a reduce amprenta de carbon a cafelelor tradiționale, preparate și solubile.
Capsulele de cafea evită utilizarea excesivă a cafelei și a apei, comoditatea aparatelor cu capsule poate determina consumatorii să-și dubleze consumul de cafea, făcând astfel redundant acest avantaj de mediu.
Consumatorii ar trebui să fie, de asemenea, conștienți de opțiunile de reciclare a capsulelor din orașul în care locuiesc, pentru a evita ca acestea să fie trimise la o groapă de gunoi în loc de o instalație de reciclare. Mai bine, ar trebui să treacă la capsule reutilizabile.
Dacă locuiți într-o provincie sau într-o țară cu producție de energie electrică, cu un consum intens de carbon, nu folosiți plita fierbinte a aparatului de cafea.
Clătirea recipientului din care ați băut cafeaua cu apă rece poate ajuta la reducerea amprentei de carbon.
„Cercetarea noastră dezvăluie că evaluările bazate pe o analiză a ciclului de viață sau viziunea holistică a unor produse precum cafeaua fac posibilă contestarea raționamentului nostru intuitiv, care uneori este înșelător. Deci, în loc să evităm produsele bazate pe speculații, trebuie să aruncăm o privire holistică asupra propriilor obiceiuri de consum. Schimbarea începe acasă”, arată studiul publicat din The Conversation.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
