Cum creezi un laborator de inteligență artificială în România. Exemplul Craiova

La Universitatea din Craiova, cercetările cu inteligența artificială există dinainte ca acestea să cunoască boomul mediatic din ultimele luni. De altfel, bazele acestei specializări au fost puse aici de către Prof. univ. dr. Nicolae Țăndăreanu, încă din anii 1990. Da, există cercetări cu privire la inteligența artificială încă de atunci și chiar de mai devreme. Și în România.

Anomaliile congenitale, descoperite de AI

O echipă de cercetători de la Departamentul de Informatică din cadrul instituției de învățământ superior lucrează la un sistem specializat, bazat pe Inteligența Artificială (AI), care va trebui să ajute doctorii reali să depisteze mai ușor anomaliile congenitale care apar la făt, în timpul sarcinii.

În prezent, este imposibil de spus cât de frecvente sunt anomaliile congenitale la făt în România și chiar țările cu registre medicale bine puse la punct au dificultăți în a stabili un raport exact, a precizat, pentru PRESShub, doctorul Prof. univ. dr. Dominic Iliescu.

„Anomaliile congenitale apar în viața intrauterină, în timpul formării sau dezvoltării fătului și afectează structura sau funcțiile acestuia. Multe dintre acestea sunt depistate prenatal prin investigațiile ecografice și genetice, alte sunt descoperite ulterior, după naștere”, a menționat Dominic Iliescu.

De aceea, detectarea la timp și cât mai exactă a anomaliilor congenitale este esențială. Aici intervine AI, iar proiectul PARADISE își propune să îmbunănățească rata de diagnosticare a acestora.

Mai multe detalii: Inteligența Artificială, folosită de cercetătorii români pentru detectarea anomaliilor în sarcină

Unirea care a dus la reușită

Dar, așa cum se întâmplă de multe ori, un pas important către orice proiect de anvergură îl reprezintă o acțiune banală: identificarea unui spațiu pentru desfășurarea cercetărilor.

Cum treci, în România, în câteva luni, de la o sală de cursuri banală, cu câteva scaune vechi și o tablă agățată pe un perete, specifice anilor 1990, la un laborator modern de inteligență artificială, cu computere de mare performanță, dar și cu un decor care să arate din 2023?

Răspunsul, de data aceasta, este la îndemnână: prin pasiunea și încăpățânarea unor cercetători, sprijinul unor reprezentanți ai Universității din Craiova și ajutorul unei firme care a înțeles că merită investiți bani privați în cercetare și în țara noastră.

„Pentru ca acest laborator să ajungă realitate a fost necesară unirea mai multor factori decidenți și alinierea planetelor. De aceea, le sunt profund recunoscătoare domnului prorector cu cercetarea, Prof. univ. dr. ing. Dan Selișteanu, domnului decan Conf. univ. dr. Cristian Tigae, doamnei decan Conf. univ. dr Ana Maria Preda, și domnului prodecan Lect. univ. dr. Claudiu Popîrlan.

Nu în ultimul rând, persoana care a stat și a lucrat cot la cot cu mine, de la creionarea poveștii pâna la alegerea culorii podelei și a fiecărui obiect sau plantă din laborator, este domnul director de Departament Lect. Univ. dr. Gabriel Stoian, un lider cum eu, personal, nu am văzut până acum.

Odată găsită sala și banii, toată amenajarea a durat maxim o lună. Mulțumesc și domnului Cornel Costea, constructorul care a realizat renovarea întocmai după cerințele mele exigente”, a explicat, pentru PRESShub, Conf. univ. dr. Smaranda Belciug, directorul proiectului PARADISE.

Ce înseamnă un laborator de AI în România

„E greu de spus ce înseamnă, în general, în România, un laborator de AI. În viziunea mea, un centru de excelență în cercetare (teorie + practică) ce creează un mediu academic stimulant.

Prin colaborările interdisciplinare atât din domeniu public, cât și privat, laboratorul promovează noi descoperiri și explorează noi îmbunătățiri ale interacțiunii om-calculator, toate acestea în timp ce dezvoltă următoarea generație de cercetători.

În momentul de față, în laborator se derulează activitatea de cercetare a proiectului 101PCE/2022 PARADISE, în care construim un sistem de decizie inteligent ce asistă doctorii ginecologi în depistarea precoce a anomaliilor congenitale fetale.

Pe viitor vom continua în a aplica AI în medicină, dar vrem să abordăm și industria automotive”, a menționat Smaranda Belciug.

PRESShub i-a întrebat pe toți cei implicați în proiect ce a însemnat pentru ei implicarea în realizarea laboratorului de Inteligență Artificială.

„Cel mai greu este să identifici subiecte reale de cercetare care să fie aplicate și transferate către mediul socio-economic, respectiv să găsești surse de finanțare pentru a pune în practică aceste inițiative. Este un domeniu la modă în care există o competiție acerbă”, a răspuns Prof. univ. dr. ing. Dan Selișteanu, prorector cu cercetarea la Universitatea din Craiova.

„Echiparea unui laborator de cercetare în general este costisitoare. Laboratorul de IA nu face excepție, dar s-a reușit acest lucru în principal prin efortul colegei noastre, dna. Conf. dr. Smaranda Belciug.  

A contat enorm și contribuția unui actor privat – compania Forvia Hella – care a finanțat renovarea spațiului pus la dispoziție de către Universitatea din Craiova, precum și o parte a dotărilor tehnice.

De asemenea, membri ai Departamentul de Informatică au fost implicați în formalitățile administrative, în procesul de amenajare sau ca resursă umană în echipa de cercetare”, a precizat și Lect. univ. dr. Gabriel Stoian, directorul Departamentului de Informatică.

Colaborarea stat-privat este posibilă

Implicarea unei firme private a fost cheia amenajării laboratorului. Dragoș Surlea este un colaborator vechi al Universității din Craiova. Asta a contat, fără îndoială. Acesta a înțeles către ce direcție merge lumea, așa că a decis să ajute ca România să nu rămână în urmă.

„În acest context, ultimul laborator sponsorizat de firma noastră este de fapt al patrulea de acest fel (2 la facultatea de ACE, 2 la Facultatea de Științe).

Într-adevăr, poate fi considerat unul mai special pentru că, dacă primele 3 au fost dedicate activității didactice, acesta este destinat activității de cercetare din Universitate. Noi încercăm, să venim, cum putem, în sprijinul Universității”, a menționat Dragoș Surlea pentru PRESShub.

Smaranda Belciug a menționat că, dincolo de bani, contează implicarea. Pentru că astfel poți depăși toate obstacolele. Mai ales cele care, la prima vedere, pot părea banale, precum o sală de curs.

„Echipamentele de calcul au fost achiziționate din banii proiectului finanțat de Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării. Aveam oamenii, aveam echipamentele, îmi lipsea o sală unde să lucrăm.

Echipamentele au costat grosso-modo 35.000 de euro. Nu înseamnă nici mult, nici puțin pentru un laborator de cercetare. Cum am spus, depinde de buget. Problema a apărut la sala. Într-un final a fost găsită, dar era departe de ideea mea de cum ar trebui să arate un laborator de cercetare în IA.

Și atunci a apărut ideea de a atrage fonduri private. Firmele în general nu sunt foarte deschise în a investi în ceva ce nu aduce câștiguri imediate”, a precizat cercetătoarea.

O Mecca a studenților

În momentul de față, în laborator lucrează membrii echipei de cercetare ale proiectului PARADISE.

„Toți (mai puțin eu) au sub 30 de ani și sunt doctoranzi sau masteranzi, foștii și actualii mei studenți de la Departamentul de Informatică al Facultății de Științe.

Pe viitor, îmi doresc ca laboratorul să devină o Mecca educativă a studenților de la Master și Doctorat.

Este destul de greu să găsești tineri care să-și dorească să facă cercetare în România. Discrepanța dintre salariile din privat și cele din universități în ceea ce privește absolvenții IT este fantastică.

Ca să faci performanță în cercetare trebuie să îți dedici tot timpul ei. Nu poți să ai două job-uri. Și aici intervine partea grea, trebuie să găsești tineri foarte buni, dar care să nu fie furați de mirajul financiar. Pe lângă acest aspect, trebuie menționat că o carieră în cercetare implică costuri destul de mari.

De când cu politica de Open Science, cercetătorii plătesc taxe de publicare (care nu sunt deloc mici) pentru articolele concepute (din fericire pentru noi, Universitatea din Craiova își susține cercetătorii plătind aceste taxe), precum și taxe pentru participarea la conferințe pentru diseminarea rezultatelor.

În momentul de față toate articolele scrise pe baza rezultatelor obținute în cadrul proiectului PARADISE au fost decontate din proiect. Sper ca pe viitor să reușesc să obțin și alte proiecte de cercetare pentru susținerea financiară a tinerilor cercetători”, a explicat Smaranda Belciug pentru PRESShub.

Totuși, există certitudinea că cererea de specialiști în AI va urma o tendință crescătoare și, de aceea, trebuie acționat rapid.

„Vedem ca Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior a făcut primul pas prin adoptarea standardelor specifice programului de studii Inteligență artificială, nou introdus în cadrul domeniului de licență Informatică, pe care urmează să îl implementăm și noi la Craiova”, a explicat și Gabriel Stoian.

Care sunt provocările AI în prezent?

Dar implicarea în cercetare are beneficiile sale. Mai ales într-un domeniu care fascinează planeta cu posibilitățile incredibile pe care le deschide, dar și cu temerile coborâte din poveștile science-fiction apocaliptice.

„Este o realitate în ziua de azi că inteligența artificială poate crește eficiența și capacitatea oamenilor de a îndeplini anumite sarcini. Astfel, inteligența artificială oferă oamenilor oportunitatea de a face munca pentru care sunt mai bine „echipați”, cum ar fi sarcini creative și empatice și preia de la aceștia sarcinile anoste, repetitive sau periculoase.

Referitor la provocări aș spune că alături de puterea de calcul, una dintre cele mai importante o reprezintă disponibilitatea datelor și calitatea acestora.

Funcționarea unui sistem bazat pe AI depinde de datele cu care se face instruirea acestuia, iar un set de date de calitate necesită un număr mare de ore de efort uman pentru a eticheta datele de antrenament. Setul de date trebuie să fie suficient de mare și cuprinzător pentru a fi utilizat în scopul instruirii, și în același timp să protejeze informațiile sensibile sau private.

Aș remarca, de asemenea, că în ciuda progreselor, implementările sunt încă limitate la

probleme specifice, îndeplinind sarcini punctuale și continuând să învețe pentru a-și îmbunătăți performanța. Construirea unui sistem IA cu o inteligență aproape ca a ființelor umane, capabilă să abordeze problemele generale este încă o mare provocare pentru cercetători.

Vorbind despre limite, îmi place să cred că IA nu va fi capabilă să dezvolte trăiri specifice ființelor umane sau conștiință artificială”, a explicat Gabriel Stoian, directorul Departamentului de Informatică din cadrul Universității din Craiova.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

PARADISE este un proiect de cercetare finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – CNCS – UEFISCDI, număr proiect PN-III-P4-PCE-2021-0057.

Proiectul a început pe 4.05.2022 si se va încheia pe 31.12.2024. Valoarea este de 1,194,369 lei.

Membrii echipei de cercetare PARADISE/ Departamentul de Informatică din cadrul Universității din Craiova