Iredentismul autohton și hărțile trucate fluturate de naționaliștii români s-ar putea să aibă o altă greutate în noul context internațional, în care Trump vrea să se extindă după modelul Putin.
Imediat ce a câștigat primul tur de scrutin al prezidențialelor de anul trecut, Călin Georgescu a spus că „Moldova este a doua Românie”. George Simion declară de multă vreme că „Basarabia e România”, președintele Traian Băsescu a vorbit despre necesitatea unirii chiar când era șeful statului, iar senatorul PSD Titus Corlățean sugera cu mai bine de 10 ani în urmă, când era ministru de Externe, că nu ar exclude un referendum privind unirea, deși întâlnirea celor două state în UE ar fi varianta cea mai bună: „cetățenii R. Moldova în mod suveran pot decide ceea ce doresc sa decidă”, fiindcă situația ar fi diferită față de cea din Crimeea unde referendumul de aderare la Rusia a peninsulei „n-a fost o decizie nici suverană și nici constituțională potrivit Constituției ucrainene și nici potrivit Dreptului internațional”.
Fostul ambasador rus la București Valeri Kuzmin încuraja la rândul lui un referendum după modelul celui din Crimeea, cu cinci ani înainte de invazia Moscovei în Ucraina. Multe din planurile Kremlinului erau încă de pe atunci făcute și tot de pe atunci au început să fie încurajați naționaliștii de pe tot continentul, în așa fel încât totul să fie pus sub semnul întrebării iar UE să devină tot mai slabă și mai incapabilă să răspundă crizelor sale interne alimentate de la Moscova.
Putin: „Rusia poate fi singura garanție reală, adevărată, a statalității și suveranității Ucrainei”
La aproape un an de la invadarea Ucrainei, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit în fața istoricilor ruși despre așa zisa dorință a Poloniei de a anexa partea vestică a Ucrainei, în așa fel încât să aibă un culoar deschis de la Marea Baltică la Marea Neagră. România a fost acuzată la rândul ei de Moscova că urmărește anexarea Bucovinei de Nord.
Tot Putin a recunoscut, într-un puseu acuzator, dar nu inocent, că în 1939 și 1940 Moscova și-a trasat noua hartă și a luat cu forța teritoriile din vestul Ucrainei, care aparțineau Ungariei, României și Poloniei, adăugând că „Rusia poate fi singura garanție reală, adevărată, a statalității și suveranității Ucrainei”.
Aceste declarații făcute la finele anului 2022 au fost urmate de altele similare. În paralel, trupele trimise de Moscova au avansat smulgând părți tot mai consistente din Ucraina iar prietenii Kremlinului au început să lucreze serios în favoarea Rusiei: Ungaria a blocat în UE de mai multe ori trimiterea ajutoarelor în Ucraina iar Viktor Orban, premierul de la Budapesta, a fost într-o vizită la Moscova după ce țara lui a preluat președinția rotativă a Uniunii, premierul slovac Robert Fico l-a vizitat și el pe Putin acum o lună, fără să-l poată convinge să nu suspende transportul gazului prin Ucraina, care continua să alimenteze statele europene, în ciuda războiului.
Fostul cancelar austriac Karl Nehammer a fost primit la Kremlin în primele luni după invazia din Ucraina și a făcut diferite jocuri în favoarea Rusiei, inclusiv lunga temporizare a României și Bulgariei la ușile Schengen.
Continuarea în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
