Agresiunea rusă în Ucraina a subliniat rolul esențial al dronelor în conflictele moderne, arătând progrese tehnologice și necesitatea adaptărilor strategice.
ACTUALIZARE: Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat luni că țara sa va crește producția de drone de aproximativ zece ori. Este estimat că Rusia va produce aproximativ 1,4 milioane de drone în acest an, relatează Euractiv.
PressHub a analizat un raport de Center for Security Studies (CSS), ETH Zürich, privind implicația dronelor în conflictele moderne.
Cuprinsul articolului
Armatele globale încep să integreze drone diverse, precum drone echipate cu bombe anti-blindaj (adesea folosite pentru a lansa atacuri precise de la distanță) și muniții de loitering (arme care rămân în aer pentru perioade extinse în căutarea țintelor).
Aproape 40 de țări au acum flote de drone armate (cu rachete, bombe sau muniții de precizie). Războiul din Ucraina a crescut interesul internațional pentru tehnologia dronelor, oferind avantaje strategice și reducând costurile livrării munițiilor.
De când dronele turcești Bayraktar au fost utilizate pentru prima dată împotriva convoaielor rusești care avansau spre Kyiv în februarie 2022, mii de drone care survolează câmpul de luptă au devenit o realitate zilnică în Ucraina.
În prezent, dronele sunt din ce în ce mai folosite de state și actori non-statali, devenind instrumente politice și nu doar militare. Progresele în inteligența artificială (AI) și tehnologie au transformat câmpul de luptă într-un teren de testare pentru noi sisteme bazate pe algoritmi și decizii automatizate.
Care este situația internațională actuală privind dronele?
Piața internațională de drone este estimată să ajungă la peste 35 miliarde de dolari până în 2028, stimulată de utilizarea lor în conflicte recente, precum Siria, Libia și Nagorno Karabah. Producătorii principali de drone sunt China, Israel, Turcia și Statele Unite, cu dezvoltări tehnologice în domenii precum termografia în infraroșu, inteligența artificială și baterii de mare putere, care susțin această creștere.
Utilizarea dronelor pentru misiuni de recunoaștere și atacuri ieftine, dar eficiente, a devenit comună în Ucraina și Rusia, mai ales prin utilizarea munițiilor de loitering. Aceste drone, accesibile și ușor de pierdut, permit strategii de uzură ridicată.
Strategia de uzură se referă la o tactică militară în care obiectivul principal este să epuizeze resursele inamicului prin atacuri continue, iar munițiile loetering permit asta prin posibilitatea lor de a face atacuri precise și de a răspunde în timp real la schimbările de pe câmpul de luptă.
În Europa, cererea pentru muniții de loitering crește, cu producători importanți precum Rheinmetall din Germania și WB Group din Polonia. De asemenea, Franța investește 5 miliarde de euro în dezvoltarea dronelor, planificând să creeze muniții noi de loitering până în 2030. Alte țări europene, inclusiv Suedia, manifestă un interes tot mai mare pentru drone ISR (Inteligență, Supraveghere și Recunoaștere), adaptându-se la noile cerințe strategice.
În Asia, Statele Unite vând drone avansate/ vehicule aeriene fără pilot către India, iar Coreea de Sud își dezvoltă propria industrie de drone. Iranul și Coreea de Nord își îmbunătățesc capabilitățile de drone, Iranul dezvoltând Mohajer-10, iar Coreea de Nord prezentând drone similare cu modele americane.
Multe drone militare folosesc în schimb componente comerciale, ceea ce le face greu de urmărit și reglementat. De exemplu, dronele folosite Iran includ adesea componente fabricate în Occident, care nu erau destinate inițial utilizării militare.
Pentru a rezolva utilizarea neautorizată a tehnologiei dronelor sunt necesare reguli mai stricte, stabilite la nivel internațional, pentru export și controlul tehnologiei dronelor.
Cum avansează Ucraina în utilizarea dronelor
Actualmente, Ucraina se confruntă cu contracararea dronelor mici și de zbor scăzut. Detectarea dronelor mici se poate face prin diverse mijloace, cum ar fi frecvențe radio, radare, senzori optici și sisteme acustice. După detectare, drona poate fi neutralizată prin două metode: neutralizare softkill (de exemplu, război electronic) sau hardkill (distrugerea fizică a dronei).
Detectarea dronelor mici este dificilă din cauza materialelor ieftine din care sunt fabricate (carton, plastic, lemn) ce fac dificilă detectarea lor de către radar, adesea fiind confundate cu păsările și având semnale radar minime.
În schimb, primele drone din Ucraina care au captat atenția internațională au fost drone mari și sofisticate, precum Bayraktar TB2 de la turci, pe care le posedă și statul român. Pe frontul ucrainean au atras atenția și dronele militare Forpost și Orion folosite de Rusia.
Sursa foto: Site oficial/ Baykar
Trupele rusești au învățat rapid să doboare TB2-urile folosind măsuri de război electronic. Pe de altă parte, analizarea unei drone Orlan-10 doborâte a permis ucrainenilor să dezvolte un detector de drone de cost redus, capabil să funcționeze împotriva dronelor militare rusești.
În conflictul cu Rusia, Ucraina a demonstrat o utilizare revoluționară a tehnologiei dronelor. Spre deosebire de războaiele anterioare dominate de drone mari, de lungă durată, armata ucraineană folosește drone mici, disponibile comercial, pentru scopuri duale: recunoaștere și muniții ghidate improvizate.
Dronele de Clasa I, mici și ușoare, au devenit cruciale în războiul din Ucraina, fiind reutilizate pentru misiuni anti-personal și anti-blindaj. Utilizarea lor a crescut semnificativ din 2022, cu forțele ucrainene folosind mii de drone pentru recunoaștere și lansare de grenade. Vehiculele aeriene fără pilot (UAV) DJI Mavic sunt populare în rândul trupelor ucrainene, Ucraina achiziționând 60% din producția globală a DJI în octombrie 2023, în timp ce Rusia a cumpărat drone chinezești în valoare de 14,5 milioane de dolari.
Aceasta este o cifră destul de surprinzătoare, având în vedere că DJI deține 90% din piața globală a dronelor comerciale. Aceste drone sunt disponibile pe Alibaba, AliExpress și Amazon, cu prețuri variind de la câteva sute până la câteva mii de dolari, în funcție de tipul de cameră și interfață.
De asemenea, Ucraina a dezvoltat drone cu rază lungă pentru a lovi ținte adânc în teritoriul rusesc, cum ar fi aeroporturi și depozite logistice, compensând lipsa altor opțiuni de atac de mare distanță, precum rachetele de croazieră.
Aceste drone one-way/ kamikaze, cum ar fi modelele UJ-22 Airborne și UJ-26 Beaver, sunt esențiale pentru atacuri asupra infrastructurii rusești, inclusiv rafinării și baze aeriene. Deși eficiente pentru atacuri de precizie, costul și vulnerabilitatea lor le fac mai puțin atractive în luptă. Exemple de atacuri notabile includ lovirea rafinăriei de la Rostov în iunie 2022 și atacurile asupra bazei aeriene Soltsy-2 și Podului Kerch.
Utilizarea acestor drone reprezintă o adaptare strategică la limitările armamentului disponibil și a avut un impact semnificativ asupra dinamicii conflictului.
Succesul unei misiuni cu drone depinde în mare măsură, totodată, de abilitățile operatorului uman și de tehnologia care sprijină drona, cum ar fi sateliții de navigație și comunicație. După atacul inițial al Rusiei asupra Ucrainei, care a distrus majoritatea rețelelor de comunicație, compania americană SpaceX a oferit trupelor ucrainene acces la internet de mare viteză care a făcut posibile și operațiunile cu drone.
Totuși, CEO-ul companiei nu a permis ucrainenilor să folosească sateliții Starlink pentru scopuri militare în Crimea.
În Ucraina, inteligența artificială (AI) joacă un rol esențial în luarea deciziilor pe câmpul de luptă și integrarea sistemelor de război. AI este folosită pentru recunoașterea obiectelor, analiza imaginilor satelitare și procesarea datelor din surse deschise, precum rețelele sociale. Tehnologii precum recunoașterea facială și procesarea limbajului natural îmbunătățesc identificarea țintelor și analiza comunicațiilor inamice.
AI mai permite și țintirea rapidă, reducând timpul de la detectare la lovire la aproximativ 30 de secunde, deși această viteză poate introduce erori.
Dronele ucrainene, cum ar fi Saker Scout, pot identifica și lovi autonom ținte, iar tehnologiile de roiuri permit unui singur operator să controleze mai multe drone. Provocările includ posibile inexactități în predicțiile AI, necesitatea testării ample și supravegherea umană.
Dronele Saker Scout, dotate cu învățare automată, pot identifica 64 de tipuri diferite de ținte rusești și pot lovi autonom, chiar și în condiții de bruiaj radio.
Rusia își adaptează tacticile și răspunde prin inovații tehnologice
Dronele și vehiculele terestre fără echipaj (UGVs) sunt esențiale în războiul modern, utilizate atât de Rusia, cât și de Ucraina pentru recunoaștere, transport și atac. Rusia folosește UGV-uri și roboți pentru combaterea lunetiștilor, iar Ucraina testează diverse modele pentru evacuări medicale și misiuni ofensive. Ambele țări folosesc aceste tehnologii pentru a obține un avantaj tactic și a reduce victimele umane.
Rusia, ca răspuns la importanța tot mai mare a dronelor, și-a crescut propria producție de drone. Armata rusă utilizează atât drone produse intern, cât și modele fabricate în Iran, cum ar fi Shahed-136.
Sursa foto: Wikimedia
Rusia plănuiește să producă mii de drone iraniene Shahed pentru a acoperi lipsa dronelor și a fabrica muniții de precizie ieftine. Aceasta reflectă o schimbare în atitudinea Kremlinului.
Inițial, Rusia a avut dificultăți în integrarea tehnologiei dronelor în strategia sa militară, dar Kremlin-ul s-a adaptat rapid. Accentul Rusiei s-a mutat ulterior către muniții de loitering și măsuri de război electronic (EW), care au fost utilizate pentru a contracara operațiunile cu drone ale Ucrainei.
În ciuda ratelor ridicate de interceptare, costul redus al acestor muniții de loitering rămâne un avantaj semnificativ.
O problema principală în interceptarea dronelor este financiară, nu tehnică. Astfel, dronele ieftine pot epuiza rapid stocurile limitate de rachete antiaeriene scumpe. În Ucraina, Rusia a folosit drone ieftine pentru a epuiza rachetele ucrainene, forțând armata ucraineană să folosească arme de foc pentru a le doborî.
Rusia este, actualmente, expertă în utilizarea armelor de energie (EW) pentru a contracara dronele, demonstrând acest lucru împotriva dronelor turcești Bayraktar în primele luni ale războiului, un model de drone ce se află și în posesia armatei române, potrivit Digi.
Încă din 2019, Rusia a dezvoltat un program de antrenament pentru a combate dronele, folosind măsuri de război electronic și sisteme precum Brisglebsk și Zhitel. Aceste operațiuni au afectat și non-combatanții, perturbând serviciile GPS, în special în regiunea Mării Negre.
De asemenea, Rusia avansează în tehnologia dronelor subacvatice, cu drona Poseidon, alimentată nuclear. Această dronă ar putea distruge un oraș de coastă și poate provoca inundații radioactive. Totuși, este posibil ca Poseidon să rămână la stadiul de prototip și să fie folosită ca armă psihologică, având scopuri politice mai degrabă decât militare.
Dronele maritime sunt utilizate pentru hărțile detaliate ale fundului mării, inspectarea infrastructurii critice, securitatea porturilor și măsuri împotriva minelor, precum și pentru îmbunătățirea tacticii anti-submarin. Deși au multiple avantaje, se confruntă cu probleme de comunicare subacvatică, costuri și manevrabilitate.
Războiul din Ucraina a subliniat nu doar importanța strategică a dronelor, dar și rolul lor în continuă schimbare în războiul modern. Pe măsură ce atât Ucraina, cât și Rusia își adaptează tacticile și tehnologiile, comunitatea globală trebuie să navigheze provocările și oportunitățile prezentate de acest domeniu în continuă avansare.
Cu toate avantajele, dronele vin și cu limitări. Ele sunt vulnerabile la condiții meteo, pot fi ușor detectate și exploatate în spațiul cibernetic, iar succesul lor depinde de abilitățile operatorilor și suportul tehnologic, cum ar fi sateliții de comunicații. De asemenea, adversarii pot contracara rapid dronele, cum ar fi prin măsuri de război cibernetic.
Astfel, în viitor, războaiele vor implica drone fără echipaj în toate domeniile: aerian, terestru și maritim. Vor câștiga cei care stăpânesc războiul algoritmic, integrând AI și tehnologii digitale într-o rețea de date interconectată.
Menținerea costului contramăsurilor pentru drone sub nivelul atacurilor ieftine va fi crucială. Deși AI nu poate înlocui complet oamenii, colaborarea om–mașină va deveni esențială.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
