Parteneriatul strategic cu SUA, urgența transformării UE, sprijinirea Republicii Moldova și demonstrarea funcționării democrației primare în România sunt coordonatele de lucru ale Palatului Cotroceni sub Ilie Bolojan.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut marți primul său discurs de politică externă, în care a vorbit despre stabilitatea țării și a relațiilor sale cu principalii aliați, ca și despre constanta scurtului său mandat la Cotroceni. Fără să ierarhizeze neapărat cele două axe esențiale ale diplomației autohtone, București-Bruxelles și București-Washington, Ilie Bolojan a declarat că România „își va menține cursul firesc, ca membru al Uniunii Europene și al NATO, având un Parteneriat Strategic cu SUA”, iar „direcțiile principale ale politicii externe rămân neschimbate”.
Citește și: CSM va analiza candidaturile a șapte procurori care ar trebui să ancheteze magistrați
Legăturile cu Statele Unite „sunt profunde și împărtășim o comunitate de valori și de destin”, a declarat președintele interimar, adăugând că această relație „se poate consolida și mai mult” prin proiecte comune în zona securității, a energiei și a investițiilor. Ilie Bolojan a mai declarat că România „crede ferm” în viitorul Uniunii Europene, susține „procesul de transformare” al UE, proces care „nu mai poate aștepta”, fiindcă există câteva urgențe pe care Bucureștiul și le dorește: luarea mai rapidă a deciziilor, simplificarea, dereglementarea și debirocratizarea; creșterea investițiilor în Apărare; poziționarea Europei pe harta dezvoltărilor de inteligență artificială; protejarea democrației, inclusiv de interferențele și de acțiunile hibrid din ce în ce mai sofisticate; un buget mai adaptat situației de securitate de pe continent și care să-i protejeze mai bine și pe agricultorii români.
Președintele interimar e primul oficial român care a răspuns, în acest discurs, criticilor lui JD Vance, al doilea în ierarhia administrației americane. Vance a spus la Conferința pentru Securitate de la Munchen de săptămâna trecută, că anularea alegerilor prezidențiale din România ar fi fost o soluție nedemocratică, făcută pe baza unor „suspiciuni șubrede ale serviciilor secrete” și a „presiunilor enorme venite dinspre vecinii europeni ai României”.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: Dilemele lui Bolojan
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
