Curtea de Apel Ploiești a motivat decizia de anulare a hotărârii Curții Constituționale prin care a fost întrerupt și anulat turul 2 de scrutin privind alegerea președintelui României din decembrie 2024. Potrivit motivării, judecătorul Vasile Alexandru a fost de acord cu toate argumentele invocate de o femeie din Pucioasa și a anulat o decizie a CCR susținând că aceasta este „un act administrativ normativ”.
Procurorul s-a opus cererii, dar fără succes. „Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la competenţa instanţei, invocă excepţia necompetenței generale, apreciind că nu este competentă curtea de apel să soluţioneze prezenta cauză, având în vedere că Hotărârea nr. 32/06.12.2024 a CCR nu poate face obiectul unui control de legalitate din partea unei instanţe judecătoreşti”, se arată în motivare.
Judecătorul Alexandru arată că „respinge excepţia necompetenței generale a instanţelor judecătoreşti invocată de reprezentantul Ministerului Public, întrucât reclamanta, prin cererea de chemare în judecată, arată că hotărârea contestată este un act administrativ normativ, iar din această perspectivă competenţa materială revine curţii de apel, având în vedere emitentul actului, respectiv Curtea Constituţională a României, aceasta fiind o autoritate publică centrală”.
Hotărârile CCR nu sunt obligatorii
Judecătorul dosarului mai susține că susține că „CCR nu pronunţă decizii general obligatorii, ci pronunţă hotărâri, actul contestat în prezenta cauză purtând denumirea de „hotărâre”.
„Deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constitutional”, se mai arată în document.
„Curtea reţine că sunt întemeiate susţinerile reclamantei conform cărora Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 este un act administrativ cu caracter normativ, fiind admisibilă exercitarea acţiunii în anulare formulată în condiţiile art. 1 şi art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004”.
Termen nerespectat
Judecătorul mai susține că, potrivit „prevederilor art. 52 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor. Or, în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin”.
„În prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, după cum se va detalia în cele ce urmează, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, mai arată instanța.
Grija pentru imaginea externă
„Anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024 creează o perturbare previzibilă gravă a funcţionării autorităţii publice reprezentate de Preşedintele României, din perspectiva afectării reprezentativităţii României pe plan extern”.
Judecătorul de la Ploiești mai susține că „în Raportul Comisiei de la Veneția, s-a reţinut că normele internaţionale nu impun, nici nu interzic, în principiu, deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale. Ţinând cont că tribunalele, inclusiv curţile constituţionale, se caracterizează prin reactivitate, iar nu prin capacitatea de a fixa ordinea de zi, Comisia de la Veneția a apreciat că puterea curţilor constituţionale de a invalida alegerile din oficiu, dacă există, ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, în scopul prezervării încrederii alegătorilor în legitimitatea alegerilor (pct. 69). Or, în prezenta cauză, emitentul actului atacat nu a precizat şi dovedit circumstanţă excepţională care să justifice anularea procesului electoral, întemeiată pe o prevedere legală expresă, pentru a nu fi afectată încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”.
Critică motivarea CCR
„În prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, mai arată judecătorul Vasile Alexandru.
Presshub a arătat că instanțele de judecată au fost asaltate de peste o sută de cereri de desființare a deciziei Curții Constituționale care a anulat turul 2 al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Procesele au fost deschise de diverși cetățeni la diverse instanțe de judecată și aceste dosare au ca obiect „suspendare executare act administrativ”.
Deși peste 30 dintre aceste cereri au fost respinse, una a fost admisă de Curtea de Apel Ploiești. Decizia nu este definitivă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
