Auzim deseori că fondurile europene nu sunt absorbite eficient în România, dar nici accesul la ele nu este chiar facil. Ce proiecte pot primi finanțare? Ce argumente te împing să lucrezi cu astfel de fonduri atunci când ai un ONG? PressHub și RFI România au discutat cu Ana Capotă, de la Crucea Roșie, și cu Sergiu Sebeși, de la Asociația CSR Nest, despre pașii pe care trebuie să-i cunoști pentru a nu te împiedica în birocrația europeană.
Pe Ana Capotă am întâlnit-o la Bine Boutique, magazin cu haine second-hand din Piața Romană, București, care aparține Crucii Roșii. Ana spune cum în 2010, în timpul unei vizite la Geneva ca voluntar al Crucii Roșii, a învățat cum funcționează magazinele de caritate precum Bine Boutique și programul de bone Scufița Roșie. Ambele programe au fost adaptate apoi de Crucea Roșie românească. Bine Boutique a pornit cu fonduri europene dintr-o linie de finanțare destinată economiei sociale, adică ONG-urilor care încep mici afaceri pentru a-și susține activitățile. „Scufița Roșie” a plecat de la nevoia reală a părinților de a găsi bone calificate în București pentru bebeluși și preșcolari, fiind finanțat inițial tot cu bani europeni. Proiectul se autosusține acum din banii pe care părinții îi plătesc pentru serviciul bonelor. Crucea Roșie ajută însă cu bone în mod gratuit diverse cazuri sociale, în care părinții nu își permit să plătească acest serviciu.
În ambele situații, problemele nu au ținut de calitatea muncii depuse în scrierea proiectelor și în implementare, ci de birocrație și plăți, arată Ana Capotă. „Când știi bine beneficiarii, știi ce nevoi au, știi să scrii proiectele și ai echipă cu care să le implementezi, atunci nu e greu. E greu pentru că e destul de birocratic, pentru că nu întotdeauna banii vin la timp… Am avut noroc pentru că am avut donatori care ne-au înțeles nevoia atunci când plățile trebuiau făcute în septembrie, iar banii au venit în decembrie… Sigur că oamenii trebuie plătiți.”
Ana Capotă admite că cere mult timp și multă energie completarea unui proiect: „Este stufos, birocratic, dar sunt multe fonduri foarte utile și așteptăm mereu cu nerăbdare deschiderea liniilor de finanțare nerambursabilă”.
Sergiu Sebeși, președinte al Asociației CSR Nest, lucrează în proiecte sociale cu fonduri europene sau fonduri private, de 20 de ani. O parte din activitatea sa este să ofere consultanță ONG-urilor în atragerea de finanțări europene. Sergiu Sebeși atrage la rândul său atenția că unul din aspectele dificile ale lucrului cu aceste fonduri este legat de plăți.
„Cash-flow-ul este foarte important. În funcție de suma pe care o primești, e bine ca tu, ca partener ONG, să ai o sumă de bani care poate fi de la câteva zeci de mii la câteva sute de mii de euro, în funcție de magnitudinea proiectului, să poți să compensezi. Poate să vină ANAF-ul să pună poprire pe conturi pentru că nu ai plătit taxele și dările pe salarii… Banii (de la UE – n.red.) vin în tranșe, se decontează… de asta trebuie să fii pregătit. Mai există și varianta să ai o linie de credit la bancă. Dar atunci, iarăși, trebuie să avem în spate o echipă bună de oameni pe financiar care să ne învețe, să ne explice care sunt procedurile și riscurile. Există o bancă, nu dau nume, care are buget pentru social banking. Pot, dacă am un proiect de 1 milion de euro, să zicem, să mă duc la bancă cu proiectul semnat, cu finanțare (aprobată – n.red.), și să spun: Dragă bancă, pentru o dubândă modică, că sunt ONG, îmi dai și mie o linie de credit de 2-300.000 de euro, în caz că am nevoie să-mi acopăr câteva luni de zile buna implementare a proiectului?”
Dar ce poate face un ONG mai mic, la început de drum, pentru a primi fonduri europene, pe lângă recomandarea unui consultant priceput și verificat?
„Pe toată lumea am sfătuit să aplice pentru finanțări pe sume mai mici, de la 5000, la 15.000, la 50.000 de euro. Aș recomanda ca cei care aplică să realizeze și parteneriate, o firmă sau un ONG mai mare, cu experiență, să învețe de la acestea ce înseamnă să aplici pe fonduri europene, managementul de proiect, partea de raportare financiară, care e dureroasă… E bine să ai un partener mai mare cu care să lucrezi și de la care să înveți”
Sergiu Sebeși
Să spunem că avem un ONG cultural și vrem să obținem finanțare europeană. Pragmatic sau realist, Sergiu ne-ar recomanda, cu umor, să schimbăm domeniul de activitate. „Din nefericire, pe Cultură, banii (europeni) sunt foarte puțini. E un lucru dureros. Poate ar trebui să facem mai mult în direcția aceasta.” Dar unde merg banii europeni? Merg spre copii, agricultură, social, mediu. În privința agriculturii, clar este că „Burtica va juca întotdeauna un rol esențial în viețile noastre”, arată Sergiu. Dar pentru asta trebuie să îți placă un pic și viața la țară, completează el.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
