Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție din proprie inițiativă privind viitoarele fonduri UE 2021-2027: „combaterea structurilor oligarhice și protejarea fondurilor UE împotriva fraudei și a conflictelor de interese”.
Sunt menționate o serie de constatări privind situația actuală în lupta împotriva posibilelor fraude cu fonduri europene, probleme identificate precum și ceea ce solicită Parlamentul ca pași următori pentru a se asigura protejarea intereselor financiare ale UE.
Miza este cu atât mai importantă cu cât a fost adoptat recent pachetul Cadrului Financial Multianual 2021-2027 iar acesta, împreună cu noul instrument NextGenerationEU, „beneficiază de un nivel fără precedent al finanțării totale, de 1,8 mii de miliarde euro, având drept scop să sprijine redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și prioritățile pe termen lung ale UE în diferite domenii de politică”, arată raportul.
Contextul în care este adoptată rezoluția:
- în contextul politic actual al UE, termenul „oligarhie” este utilizat pentru a pune în evidență influența unei clase înstărite și puternice în planul politic și al guvernării, în afară de cea a actorilor din domeniile economic, financiar și industrial, care pot exercita o influență care este utilizată de regulă în beneficiul unei minorități și în detrimentul majorității; evidențiază că membrii guvernelor naționale și alți deținători de funcții politice fac parte din oligarhia din unele state membre și au urmărit în mod activ să folosească fondurile UE pentru a obține beneficii financiare;
- (PE) constată, cu deosebită îngrijorare, că prezența unor astfel de grupuri oligarhice, care nu se abțin, în unele situații, de la utilizarea instrumentelor guvernamentale sau a practicilor infracționale sau de la sprijinirea grupărilor infracționale s-a făcut remarcată mai mult decât oricând în ultimii ani; constată, cu extremă îngrijorare, că rețelele de oligarhi cu legături politice pot acapara piața media națională și pot influența funcționarea sferelor publice democratice;
- (PE) este îngrijorat de faptul că sistemele oligarhice sunt adesea legate de corupția generalizată, de un control strâns asupra mass-mediei și de un sistem judiciar care nu este independent de oligarhi; subliniază că, pentru a se proteja, grupurile oligarhice încearcă să obțină controlul asupra mass-mediei și a sistemului judiciar pentru a evita demascarea de către mass-media a potențialelor activități infracționale și urmărirea lor în justiție.
În acest context, Parlamentul „salută publicarea orientărilor Comisiei privind conflictele de interese, (…) deplânge totuși faptul că în unele state membre există în continuare cazuri de conflicte de interese care afectează politicieni de rang înalt” și solicită Comisiei să modifice un detaliu din Regulamentul financiar „pentru a include o definiție mai explicită a „intereselor profesionale conflictuale”, astfel încât să se asigure o interpretare uniformă în toate statele membre, precum și faptul că instituțiile UE sunt în măsură să ia măsuri adecvate în cazul ofertanților care au un interes financiar într-un contract de servicii legat de politic”.
De asemenea, PE „reiterează că apariția structurilor oligarhice a atins niveluri fără precedent în UE în ultimii ani și că două state membre fac în prezent obiectul unor proceduri în temeiul articolului 7 din TUE și al Regulamentului privind condiționalitatea bazată pe statul de drept, ceea ce indică deficiențe structurale ale statului de drept și corupție generalizată; consideră că, în acest context, este necesară o dezbatere mai amplă privind viitorul gestiunii partajate, deoarece nu toate autoritățile naționale pot fi considerate în continuare parteneri de încredere în buna gestiune financiară a fondurilor UE”.
Citește și: Primul miliard de euro din PNRR, accesat de România. Putem îndeplini cele 517 ținte și jaloane asumate?
Principalele constatări:
În privința politicii de coeziune, cel mai important instrument prin care se alocă fonduri statelor membre: „tipurile de nereguli frauduloase cel mai frecvent detectate în perioada 2014-2020 se referă la practicarea unor prețuri excesive, la documente justificative incorecte, false sau falsificate sau la lipsa acestor tipuri de documente, la încălcarea dispozițiilor contractuale, la achizițiile publice cu ofertare unică, la eligibilitate și la încălcarea normelor privind achizițiile publice, precum și la încălcări care vizează etica și integritatea, inclusiv la conflicte de interese și corupție”.
Raportul mai semnalează că „există mai multe practici comune consacrate privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor alocate pentru politica agricolă comună (PAC), cum ar fi falsificarea documentelor și crearea unor condiții artificiale, de exemplu prin divizarea exploatațiilor agricole pentru a evita plafonarea plăților agricole în UE și solicitarea de ajutor prin intermediul mai multor întreprinderi asociate sau după o punere în aplicare incompletă a acțiunilor”.
De asemenea, „atrage atenția asupra faptului că, în mai multe țări, conflictul de interese și „ușile turnante” constituie probleme grave; subliniază că, în ceea ce privește măsurile de piață, au fost înregistrate mai multe cazuri de conflict de interese care implică o valoare financiară ridicată, combinate cu alte încălcări legate de promovare, aceste cazuri fiind investigate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Nu în ultimul rând, reamintește studiul privind alocarea fondurilor PAC ce a arătat că finanțările în agricultură ridică probleme deosebite în cel puțin 5 state membre, între care și România, alături de Bulgaria, Cehia, Ungaria și Slovacia.
Documentul amintește de asemenea rapoartele privind utilizarea fondurilor pentru agricultură „pentru construirea de vile private pentru responsabilii de elaborarea politicilor sub paravanul caselor de oaspeți, care a avut loc în mai multe state membre” și faptul că, potrivit dezvăluirilor din mass-media, premierul Ungariei Viktor Orban „a centralizat și a redistribuit bogăția către cercul său de apropiați prin intermediul subvențiilor pentru agricultură”.
Nu în ultimul rând, este amintit faptul că fondurile UE sunt distribuite dezechilibrat, în special cele pentru agricultură: „în 2020, 0,5 % dintre toți beneficiarii au primit mai mult de 100 000 EUR, obținând astfel 16,6 % din pachetul total de plăți directe, în timp ce 75 % dintre beneficiari au primit mai puțin de 5 000 EUR, ceea ce reprezintă 15 % din pachetul total de plăți directe”.
Citește și: UE, solidară cu Ucraina. Ajutor umanitar, protejarea refugiaților și sprijin pentru gestionarea frontierelor
Concluzii și soluții
Raportul PE detaliază modalitățile disponibile la nivelul UE pentru a depista și a combate infracțiunile financiare, în special salută intrarea în acțiune a Parchetului European și solicită ca toate instrumentele instituțiilor să fie folosite, inclusiv Regulamentul privind condiționalitatea bazată pe statul de drept.
În plus, este semnalat faptul că sistemele informatice disponibile la nivelul UE „care contribuie în mare măsură la extragerea eficientă a datelor și la detectarea fraudei și a corupției – Arachne și EDES – sunt utilizate doar de puține state membre și încurajează utilizarea tehnologiilor emergente pentru a preveni frauda și conflictul de interese”.
Un aspect pe care se pune accentul în documentul citat este centralizarea și standardizarea datelor privind beneficiarii: „datele pentru identificarea întreprinderilor și a beneficiarilor reali ai acestora nu sunt ușor accesibile și uneori nu sunt deloc disponibile, deoarece există 292 de sisteme de raportare pentru divulgarea informațiilor privind beneficiarii fondurilor PAC și ai politicii de coeziune, iar informațiile existente sunt, prin urmare, fragmentate în prezent în sute de sisteme de raportare regionale, naționale și interregionale, care furnizează doar informații de bază cu privire la beneficiarii direcți”.
În concluzie, se arată că este esențială standardizarea colectării datelor și ca sistemele de raportare să ajungă într-o bază de date comună.
Raportul integral adoptat de PE poate fi consultat aici:
