Cum poate fi limitat accesul extremiștilor de dreapta în Parlamentul European arată un studiu publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
Întărirea politicilor privind migrația și prezentarea într-o cheie pozitivă a răspunsurile date de Uniunea Europeană la crizele din ultimele ani, precum COVID-19 și războiul din Ucraina, nu ajută partidele de centru. Din contră, efectul poate fi contrar, menționează autorii studiului, Ivan Krastev și Mark Leonard.
Lăudarea rezultatelor UE ar putea avea efect contrar
Ca răspuns la o potențială creștere a rezultatelor extremei drepte în alegerile pentru Parlamentul European, multe partide și elite politice europene apelează la o strategie dublă.
Prima se referă la imitarea politicilor de dreapta în materie de migrație, propuse de partidele extremiste, și în promovarea unei narațiuni despre succesul UE în situații de criză, precum cea climatică, pandemia de Covid-19 și la războiul Rusiei în Ucraina.
Dar analiza făcută de cei doi experți în rândul opiniei publice europene arată că ambele abordări riscă să se întoarcă împotriva partidelor de centru.
Migrația nu este o temă atât de centrală pe cât cred mulți factori de decizie politică, iar alegătorii au convingeri puternice cu privire la motivațiile liderilor lor, ceea ce înseamnă că ceea ce contează cel mai mult este cine vorbește și nu ce se spune, arată Ivan Krastev și Mark Leonard.
Concentrarea pe agenda pozitivă a Comisiei ar putea, de asemenea, să avantajeze tocmai partidele antieuropene, deoarece publicul european are o percepție negativă a rezultatelor obținute de UE în ceea ce privește reacția la crize.
„În cazul în care partidele tradiționale doresc să contracareze extrema dreaptă, acestea ar trebui să adopte o agendă alternativă care să acorde prioritate contextelor naționale și să dezvolte campanii mai bine orientate, menite să mobilizeze alegătorii fără a alimenta o reacție antieuropeană”, arată experții.
Citește și: Ramona Chiriac s-a retras pe de lista PSD-PNL pentru europarlamentare. Cine a mai rămas
O șansă: partidele extremiste nu sunt unite
Previziunile ECFR privind alegerile pentru Parlamentul European, publicate în ianuarie, alegerile din 2024 ar putea fi marcate de o schimbare majoră spre dreapta în multe țări, partidele populiste de dreapta radicală câștigând voturi și locuri în întreaga UE, iar partidele de centru-stânga și cele verzi pierzând.
Prognoza a prezis că populiștii antieuropeni ar putea obține cel mai mare număr de voturi în nouă state membre (Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia) și ar putea ajunge pe locul doi sau trei în alte nouă țări (Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Suedia).
Conform previziunilor Consiliului European pentru Relații Externe, aproape jumătate din locurile din următorul Parlament European ar putea fi deținute de eurodeputați din afara „super coaliției” formate din cele trei grupuri centriste (Popularii Europeni, Socialiștii și Democrații, RENEW), iar o coaliție de dreapta formată din creștin-democrați, conservatori și eurodeputați radicali de dreapta ar putea obține pentru prima dată o majoritate în Parlament.
Totuși, aceste previziuni pleacă de la premisa că partidele europene de extremă dreapta reprezintă un front unificat. În realitate, extrema dreaptă a demonstrat până acum niveluri foarte scăzute de coeziune și o capacitate limitată de cooperare. Și, în legătură cu aceasta, ignoră traiectoriile foarte diferite ale partidelor antieuropene.
Mulți cetățeni nu percep pericolul partidelor de extremă dreapta
În sondajul Consiliului European pentru Relații Externe, respondenții au fost întrebați despre atitudinea față de UE a principalului partid național de extremă-dreapta din țara lor și s-a constatat că percepțiile despre aceste partide variază dramatic de la un stat la altul și de la un electorat la altul.
Datele arată că doar 15% dintre alegătorii partidului Fraţii Italiei cred că Giorgia Meloni dorește ieșirea Italiei din UE. În mod similar, nici alegătorii partidului, nici restul alegătorilor din Italia nu cred că actualul prim-ministru de la Roma dorește să obstrucționeze activitatea UE sau că Italia ar părăsi zona euro.
Prin urmare, opoziția italiană nu își poate mobiliza cu ușurință alegătorii susținând că Frații Italiei riscă să pună în pericol UE. Proeuropenii din Spania, Portugalia și România se confruntă cu o constrângere similară cu privire la partidele extremiste din țările lor.
Doar în patru dintre celelalte țări în care a avut loc sondajul, (Germania, Austria, Suedia și Țările de Jos), atât alegătorii de extremă dreaptă, cât și electoratul mai larg cred că liderul partidului lor național de extremă dreapta este antieuropean.
Faptul că anti-europenismul liderilor de dreapta din aceste țări este cunoscute poate fi benefic pentru pro-europeni. Partidele de centru pot mobiliza alegătorii amintindu-le de antieuropenismul extremei drepte. Totuși, făcând acest lucru, riscă să mobilizeze, din neatenție, alegătorii de extremă dreapta.
Prin urmare, partidele pro-europene trebuie să dezvolte strategii care să se bazeze pe diviziunile dintre forțele de extremă dreapta și să folosească abordări destul de diferite pentru a le contracara în diferite contexte naționale.
Cum poate fi limitat accesul extremiștilor. Capcana migrației
Există un sentiment larg răspândit că migrația ar putea deveni problema primcipală în politica europeană în 2024. Când vine vorba de abordarea ascensiunii extremei drepte europene, multe partide principale au încercat, prin urmare, să neutralizeze tema prin copierea politicilor dure de departe.
Cu toate acestea, în timp ce migrația este cu siguranță în creștere, sondajele ridică întrebări cu privire la această strategie, menționează Ivan Krastev și Mark Leonardo.
Rezultatele studiului arată că majoritatea europenilor nu consideră că migrația este cea mai mare provocare cu care se confruntă UE.
În ultimii 15 ani, UE a fost supusă la cinci crize majore – criza migrației, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza financiară globală, criza climatică și pandemia covid-19. Într-o altă lucrare recentă, ECFR a arătat că imigrația este văzută ca cea mai minoră dintre crize.
Sondajele au mai relevat că alegătorii fac distincție între migranții din diferite țări – cu opinii mult mai pozitive despre cei pe care simt că îi cunosc cel mai bine și despre care simt că sunt mai apropiați din punct de vedere cultural.
De exemplu, europenii tind să vadă venirea migranților din Ucraina într-o lumină mai pozitivă față de migranții din Orientul Mijlociu sau Africa.
Cercetarea a constatat că îngrijorarea cu privire la migrație nu se limitează neapărat la imigrație (persoanele care vin). Un număr mare de alegători europeni sunt mai mult sau la fel de îngrijorați de emigrarea (oamenii care pleacă) din țările lor decât de sosirea noilor veniți.
În medie, din cele 12 țări chestionate, 34% au spus că sunt mai îngrijorați de imigrație, dar 16% au spus că sunt mai îngrijorați de emigrare – iar 31% au spus că sunt îngrijorați de ambele în mod egal.
În șase țări (Grecia, Ungaria, Italia, Portugalia, România și Spania), majoritate este îngrijorată în principal de emigrare sau de ambele în mod egal.
Paradoxul succesului UE
Când vine vorba de a vorbi despre celelalte crize cu care s-a confruntat Europa în ultimii ani, sondajele arată că partidele clasice riscă să pună accentul tocmai pe lucruri care ar face, de fapt, mai puțin vizibile succesle.
Deș proeuropenii vorbesc despre ceea ce ei consideră a fi chintesența reușitelor europene din ultimii ani – răspunsul la pandemia COVID-19, sprijinul acordat Ucrainei sau acordul european pentru o Europă verde – insistând pe aceste aspecte ar putea, de fapt, să accentueze cele mai mari posibile vulnerabilități în ochii multora dintre alegători.
Datele ECFR arată că puține dintre aceste argumente vor mobiliza alegătorii în beneficiul partidelor centriste. Dimpotrivă, riscă să creeze mai multă opoziție decât sprijin, deoarece mulți cetățeni văd performanța UE în ceea ce privește răspunsul la unele dintre aceste crize în termeni predominant negativi.
Diferențe majore în percepția asupra reușitelor UE
Doar în Portugalia și Spania, mai mulți oameni cred că UE a jucat un rol mai degrabă pozitiv decât unul negativ în răspunsul la pandemia de Covid-19.
Această diferență în percepție este valabilă și pentru celelalte crize. Doar în Suedia, Portugalia, Olanda și Polonia, mai mulți oameni văd răspunsul UE la războiul din Ucraina în mod pozitiv decât negativ.
În niciuna dintre țările participante la sondaj rolul UE în abordarea crizei financiare nu a fost văzut în mare parte pozitiv, potrivit ECFR.
Faptul că – pentru prima dată în istoria UE – președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidează din partea uneia dintre familiile politice din Parlamentul European, Partidul Popular European, reprezintă o mare oportunitate pentru majoritatea pro-europeană de a avea un lider cu o puternică legitimitate populară.
Candidatura ei crește, de asemenea, tentația partidelor tradiționale de a-și desfășura campaniile lăudând succesele UE. Datele ECFR sugerează că acest lucru ar fi o greșeală. Celebrarea reușitelor UE ar putea face din aceste zone ținte ușoare pentru partidele de extremă dreapta.
Cum poate fi limitat accesul extremiștilor. Liderii pro-europenilor sunt considerați conspiraționiști
Însă problemele sunt mult mai profunde de atât. Încă o dată, percepția alegătorilor despre politicieni nu depinde doar de politicile acestora, ci și de motivele pe care alegătorii le atribuie acestora.
În general, mulți europeni cred că liderii partidelor proeuropene nu numai că vor să lase să intre migranții, ci și că ar conspira pentru a crește prețurile la energie.
Cel mai important, astfel de percepții nu sunt răspândite doar în rândul alegătorilor de extremă dreapta – ci și în mai multe țări.
De exemplu, 28% dintre alegătorii Uniunii Creștin-Democrate/Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) din Germania consideră că Scholz dorește, „mai presus de toate”, să crească prețurile la benzină și energie pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
