Cum pot fi confiscate proprietățile Rusiei din Europa și folosite pentru reconstrucția Ucrainei

Data:

spot_img

Cum pot fi confiscate proprietățile Rusiei din Europa și folosite pentru reconstrucția Ucrainei reiese dintr-un raport al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

Scopul acestei acțiuni ar fi redirecționarea acestor fonduri către procesul de reconstrucție al Ucrainei.

În contextul sancțiunilor europene împotriva regimului de la Kremlin, Parlamentul European încearcă să găsească soluții pentru a găsi fonduri suplimentare dedicate reconstrucției Ucrainei devastată de război.

Mai exact, experții EPRS caută metode legale pentru a putea fi confiscate proprietățile guvernului rus și activele Băncii Centrale a Rusiei.

Fondurile obținute prin confiscarea acestora ar urma să fie folosite în procesul de reconstrucție al Ucrainei după încheierea războiului.

PRESShub prezintă o sinteză a raportului Serviciului de Cercetare al Parlamentului European făcut public recent.

Citește și: România și statele din regiune colaborează cu Rusia la Marea Neagră. De ce nu este exclusă Federația Rusă din OCEMN

Cum pot fi confiscate proprietățile Rusiei din Europa. Ce spune legea

Conform dreptului internațional, confiscarea activelor rusești este posibilă numai în anumite condiții.

În principiu, comunitatea internațională trebuie să recunoască inițial că un stat a încălcat Carta ONU, mai exact, documentul strategic al ONU care interzice expres recurgerea statelor la violență.

Această condamnare atrage după sine obligația statului agresor de a oferi compensații statului lezat. În ceea ce privește Rusia, există trei decizii ale Adunării Generale a ONU care asumă încălcarea Cartei de către Federația Rusă și care cer încetarea ostilităților și plata despăgubirilor de război către Ucraina.

Această recunoaștere a responsabilității Rusiei este dublată și de o decizie a Curții Internaționale de Justiție care cere suspendarea operațiunii militare.

Citește și: Laura Ștefan: Ucraina vrea să arate că merită încrederea europenilor. Proceduri transparente, din buncăr, pentru prevenirea corupției

Care sunt piedicile în procesul de confiscare a activelor rusești

Chiar dacă obligația de a oferi compensații este recunoscută de către comunitatea internațională, există câteva piedici ce împiedică onorarea acesteia.

În primul rând, experiența arată că Rusia nu dorește să respecte obligațiile internaționale asumate, cu atât mai mult pe cea de a oferi despăgubiri de război.

În al doilea rând, activele Băncii Centrale a Rusiei din străinătate, deși puse sub sechestru, se bucură de imunitate, ceea ce înseamnă că acestea nu pot fi confiscate printr-o decizie judecătorească internă a statelor occidentale.

O altă problemă provine din dreptul la apărare pe care statele atacate îl au. Țările lezate sunt îndreptățite să ceară sancțiuni împotriva agresorilor, însă majoritatea statelor care au impus sancțiuni Rusiei nu participă în mod direct în acest război.

De aici se naște o dezbatere asupra impunerii sancțiunilor: este această strategie sau nu o acțiune de autoapărare? Dreptul internațional prevede că apărarea colectivă este permisă numai în forma cerută de statul lezat.

În cazul de față, Ucraina a cerut sprijin internațional sub forma impunerii de sancțiuni. Sancțiunile trebuie să fie impuse numai pe perioada în care statul, în speță Rusia, nu își îndeplinește obligațiile internaționale, iar ele trebuie să fie reversibile. Confiscarea activelor rusești intră însă în categoria sancțiunilor reversibile.

Cum poate fi evitată imunitatea activelor rusești

Banca Centrală a Rusiei a raportat că deține active în străinătate în valoare de 300 de miliarde de dolari, iar evaluările pagubelor de război în Ucraina se ridicau în 2023 la 411 de miliarde de dolari.

Experții EPRS consideră că activele rusești, deși insuficiente, ar trebui folosite pentru reconstrucția Ucrainei în orice formă posibilă.

Deoarece proprietățile rusești se bucură de imunitate, trebuie găsită o cale pentru confiscarea acestora. În prezent, normele interne ale multor state permit doar sechestrarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, dar nu și confiscarea acestora. Drept consecință, ar fi nevoie de adoptarea sau amendarea legislației în domeniu.

Imunitatea de care se bucură activele rusești poate fi ocolită și ca urmare a evoluției dreptului internațional. Adunarea Generală a ONU poate schimba normele internaționale pentru a permite confiscarea proprietăților rusești în cazuri ce țin de război, terorism și nerespectarea sentințelor Curții Internaționale de Justiție. O altă excepție de la aplicabilitatea imunității poate veni din sentințele tribunalelor internaționale.

Citește și: Rareș Burlacu, președintele ARICE: Avem nevoie de o strategie pentru produsele care să fie privilegiate de statul român pentru export

Cum pot fi confiscate proprietățile Rusiei din Europa. 5 opțiuni

Având în considerare constrângerile dreptului internațional privind confiscarea activelor rusești și portițele legislative privind imunitatea, experții prezintă 6 opțiuni:

Opțiunea 1

Statele terțe să aplice deciziile tribunalelor internaționale, precum CEDO, ce înlătură imunitatea lor și permit confiscarea activelor rusești. Problema, însă, este că obținerea unei astfel de decizii necesită mult timp.

Opțiunea 2

Semnarea unui tratat internațional privind înființarea unei comisii internaționale de despăgubire a victimelor ucrainene. Din experiențele trecute, astfel de comisii au fost înființate după terminarea războiului, iar înființarea uneia acuma ar fi un precedent.

Opțiunea 3

Se pot impune taxe de tip windfall pe fondurile rusești puse sub sechestru în funcție de contractele încheiate dintre Banca Centrală a Rusiei și Depozitarii Centrali de Titluri de Valoare (CSDs).

În acest caz, statele se pot limita la impunerea unor măsuri de constrângere pentru a bloca sumele fără să le transfere către Ucraina. Statele pot încerca executarea unei sentințe a tribunalelor internaționale împotriva fondurilor rusești păstrate în compania Euroclear, cu acordul acesteia.

Opțiunea 4

Confiscarea activelor Băncii Centrale și depunerea lor într-un cont de garanții. Această măsură ar avea nevoie de o justificare conform dreptului internațional și ar trebui să respecte caracterul temporar și reversibil al contramăsurilor.

Opțiunea 5

Includerea Rusiei pe lista statelor ce susțin terorismul, implicit impunerea excepției imunității asupra activelor rusești în conformitate cu Convenția de la Varșovia. În realitate însă, aplicabilitatea excepției asupra imunității este limitată.

Multe state cheie nu sunt parte a acestei Convenții. Nu se știe cum se aplică această Convenție la nivel intern și este greu de dovedit din punct de vedere juridic că regimul de la Kremlin folosea activele rusești pentru sponsorizarea terorismului.

Opțiunea 6

Implementarea propunerii Comisiei Europene de a crea un Fond Comun de Investiții ce va cuprinde fonduri provenite din confiscarea activelor rusești. Acest transfer al proprietăților rusești ar trebui să fie justificat conform dreptului internațional.

Citește și: De ce este electoratul lui Trump izolaționist. „Americanii nu sunt interesați de mersul global al lucrurilor”

Cum pot fi confiscate proprietățile Rusiei din Europa. Statele trebuie să continue

Sancționarea Rusiei de către comunitatea internațională este un pas esențial pentru a pregăti viitorul proces de reconstrucție al Ucrainei.

Statele trebuie să continue eforturile de confiscare atât a bunurilor oligarhilor și a fondurilor de investiții rusești care nu sunt subiectul unei imunități, cât și a activelor Băncii Centrale a Rusiei.

Măsurile de constrângere impuse asupra Rusiei pentru a o determina să se supună obligațiilor internaționale joacă un rol important în acest efort de reconstrucție a Ucrainei.

Cu cât acest război continuă, cu atât mai multe pagube el cauzează. Se poate observa deja că sumele provenite din confiscarea proprietăților private și activelor rusești sunt insuficiente pentru acoperirea totală a daunelor provocate de invazia rusă.

Aceste acțiuni de confiscare pot deveni posibile doar în concordanță cu normele internaționale în vigoare.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Octavian Șerbănescu
Octavian Șerbănescu
Student în anul II la master la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a fost implicat în numeroase activități de voluntariat și a redactat două cercetări pe teme istorice. Este pasionat de politică, în mod special de relații internaționale.
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related