Cum pot fi opriți politicienii populiști pe rețelele de socializare

Data:

spot_img

Cum pot fi opriți politicienii populiști pe rețelele de socializare. 2024 este un an electoral important pentru întreaga lume. Mai mult de 50 de țări organizează alegeri naționale, inclusiv democrații mari, dar profund afectate, precum India, Indonezia și Statele Unite.

Anxietatea că rețelele de socializare, în continuare înarmate cu inteligența artificială, vor juca un rol distructiv în aceste alegeri abundă.

Încă din 2016, de la alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, experții s-au îngrijorat că tehnologia poate distruge democrația. Este adevărat că rețelele sociale pot fi în beneficiul autocraților aspiranți. Populiștii, în special, se agață astăzi de social media ca o modalitate de a se conecta direct cu oamenii, scrie Jan-Werner Müller, profesor de științe politice la Universitatea Princeton, în Foreign Policy.

Citește și: Firma fostului șef al ISU Prahova care trebuia să evite tragedia de la Ferma Dacilor, 27 contracte cu statul

Cu toate acestea, social media nu este în mod natural populistă. Iar dacă populiștii se vor descurca bine în acest an, nu va fi pentru că nu există instrumente sau strategii care să îi oprească, scrie publicația americană.

Presiunea nu este suficientă

Pentru a combate populismul, democrațiile au nevoie de voință politică. Guvernele trebuie nu doar să facă presiuni pentru o mai bună proiectare și reglementare a platformelor, ci și să lucreze pentru a consolida ceea ce unii consideră o instituție complet demodată: partidele politice care au capacitatea de a ține în frâu liderii care amenință democrația.

Fiecare revoluție mediatică din istorie a provocat o panică morală: se spune că tiparnița a provocat războaie religioase, iar radioul l-a dat lumii pe Adolf Hitler.

Niciuna dintre aceste afirmații nu este complet greșită. Dar, în fiecare caz, determinismul tehnologic s-a dovedit a fi greșit, la fel ca și presupunerea că noile mijloace de comunicare ar împuternici masele iraționale, întotdeauna gata să fie seduse de demagogi.

La început, rețelele de socializare au fost întâmpinate cu mult optimism. Dar entuziasmul s-a transformat în pesimism. Panica a apărut în 2016, după dublul șoc al Brexitului și al alegerii lui Trump.

Oamenii de știință din domeniul social știu astăzi un pic mai multe decât știau în 2016: „bulele de filtrare” – sau camerele de ecou online controlate de algoritmi – există, dar sunt mult mai puțin frecvente decât se presupune adesea.

„Bulele” nu sunt cauza principală a polarizării, chiar dacă ajută la răspândirea mai rapidă a dezinformării și a propagandei.

Iar viața noastră offline este în multe privințe mai puțin diversă decât existența noastră online, scrie Foreign Policy.

Citește și: Magnatul Puiu Popovici a anulat în instanță două hotărâri de guvern vechi de un sfert de secol, care-i dădeau bătăi de cap în dosarul „Băneasa”

Rețelele sociale: legătura directă cu votanții

Ceea ce face ca social media să fie unică este faptul că permite ceea ce poate părea o legătură directă între liderii politici și potențialii simpatizanți.

Acest lucru este deosebit de util pentru populiști, care pretind că numai ei pot reprezenta ceea ce numesc adesea „oamenii adevărați”. O sintagmă care implică faptul că toți ceilalți pretendenți la putere nu reprezintă poporul, deoarece, conform acuzației obișnuite, sunt corupți.

De asemenea, implică faptul că unii cetățeni nu fac parte deloc din „poporul adevărat”.

Populismul urmărește să nege și, în cele din urmă, să distrugă pluralismul. Partidele care funcționează bine pot să respingă acest lucru și să țină în frâu antreprenorii politici populiști, consideră Jan-Werner Müller.

Unele țări chiar impun prin lege ca partidele să aibă structuri democratice interne.

Partidul pentru Libertate al populistului olandez de dreapta radical Geert Wilders, care a câștigat cele mai multe locuri la alegerile din noiembrie anul trecut din Olanda, nu ar fi permis în aceste țări, deoarece Wilders este singurul membru oficial al partidului său.

Bineînțeles, partidele unesc partizanii. Dar partizanii sunt adesea în dezacord cu privire la modul în care principiile pe care le împărtășesc ar trebui să se traducă în politică.

Nu este nimic ciudat ca membrii să formeze o opoziție legitimă față de liderii lor, iar aceasta s-a dovedit adesea crucială în asigurarea unui control asupra acestora din urmă.

Există un motiv pentru care populiști precum premierul indian Narendra Modi și premierul ungar Viktor Orban își conduc partidele într-un mod extrem de autocratic.

Cu siguranță, sentimentul de deschidere creat de social media este o iluzie. Dar, perspectiva unei întâlniri nefiltrate – oricât de greșită ar fi – promite autenticitate și un sentiment de conectare care, odinioară, era disponibil doar în momente excepționale, cum ar fi la o reuniune de partid sau la un miting de masă.

Teoreticiana politică Nadia Urbinati a sugerat termenul „reprezentare directă”, care sună paradoxal, pentru această relație: orice se afla între cetățeni și reprezentanții lor pare să fi dispărut, potrivit Foreign Policy.

Rețelele sociale reduc costurile

Munca de a aduce oamenii la urne se făcea, în trecut, altfel. După cum explică politologul Paul D. Kenny în cartea sa „De ce populismul?”, înainte de era mediilor sociale, mobilizarea depindea de clientelism sau de un partid bine organizat (spus mai direct: foarte birocratizat).

Partidele și candidații promiteau susținătorilor beneficii materiale sau favoruri birocratice în schimbul voturilor. Acest lucru era costisitor, iar costurile creșteau vertiginos dacă se intensifica competiția politică sau dacă intrau în luptă mai mulți intermediari de putere. Partidele birocratice sunt, de asemenea, costisitor de întreținut.

Rețelele de socializare reduc costurile de mobilizare, în special pentru candidații celebri, precum Trump, care se pot baza pe creditul lor în cultura pop.

Totuși, ca și în cazul influencerilor, prezența online a unui politician necesită o activitate constantă, deci nu este în întregime lipsită de costuri.

Social media ar putea funcționa cel mai bine pentru cei care tratează deja partidele ca pe niște instrumente de marketing al unei personalități, mai degrabă decât de dezvoltare a unei politici.

Odată ce liderii populiști stabilesc iluzia legăturii directe, le este mai ușor să discrediteze mediatorii tradiționali, cum ar fi jurnaliștii profesioniști, susținând că aceștia denaturează mesajele politicienilor.

Acest lucru se poate traduce prin mai puține dezbateri pluraliste și mai puține oportunități pentru reporteri de a pune întrebări incomode, arată Jan-Werner Müller, profesor de științe politice la Universitatea Princeton, în Foreign Policy.

Refuzul lui Trump de a apărea pe scenă cu actualii candidați republicani ar putea părea un pariu riscant.

După cum a încercat să sublinieze candidatul Ron DeSantis, Trump pare să se teamă să se implice cu restul grupului. Dar pierde o oportunitate de a-și etala pe deplin talentul de a se descurca în mod memorabil.

Cum pot fi opriți politicienii populiști pe rețelele de socializare

Democrațiile trebuie să revizuiască modul în care sunt guvernate platformele pentru a le îngreuna populiștilor posibilitatea de a le folosi în avantajul lor. O problemă a social media în forma sa actuală este că oferă prea multă putere câtorva persoane.

Puterea platformei – controlul asupra mijloacelor de conectare cu alții online – este marea putere necontrolată a zilelor noastre.

După cum au demonstrat schimbările lui Elon Musk la Twitter, cei care controlează platformele și mecanismele care stau la baza acestora pot manipula discursul online.

De când a preluat controlul platformei în 2022, Musk nu numai că a suspendat arbitrar jurnaliști, dar a slăbit și regulile – și a redus personalul – pentru moderarea conținutului.

Pe măsură ce Musk a replanificat supremația albilor și a altor haterii, minoritățile, cum ar fi persoanele transsexuale, au devenit mai puțin protejate.

În democrațiile care funcționează pe jumătate, oligarhi capricioși precum Musk ajung să guverneze platformele aproape de unii singuri.

În democrațiile care funcționează pe jumătate, oligarhi capricioși precum Musk ajung să guverneze platformele aproape de unul singur.

În țările aflate pe calea spre autocrație, statul însuși poate exercita cu succes presiuni asupra platformelor pentru ca acestea să îi îndeplinească ordinele, așa cum a făcut India cu Twitter, obligându-l să blocheze politicieni, activiști și chiar BBC.

O problemă a social media în forma sa actuală este că oferă prea multă putere doar câtorva persoane.

Cu siguranță, populiștii nu pot fi împiedicați să își construiască propriul contra-public online, la fel cum partidele nu pot și nu ar trebui să fie împiedicate în timp ce își adună susținători, relatează Foreign Policy.

O viziune mai nuanțată a vieții politice online nu înseamnă că democrațiile trebuie să tolereze incitarea la ură.

Designul platformei face diferența

După cum a arătat politologul Jennifer Forestal, Reddit, de exemplu, permite o conversație mai diversă decât grupurile de pe Facebook.

Moderarea conținutului, în special, ar trebui să fie obligatorie, așa cum este în Germania, și nu un lux pe care un controlor de platformă precum Musk are puterea de a-l dispensa. Se poate abuza de moderare, dar acesta este cazul oricărei încercări de a controla puterea media.

Pentru a preveni acest lucru, moderarea conținutului trebuie să fie cât mai transparentă posibil și să facă obiectul unei supravegheri adecvate.

„Cutiile negre” ale algoritmilor ar trebui să fie deschise cel puțin cercetătorilor, astfel încât aceștia să poată ajuta factorii de decizie politică să înțeleagă modul în care sunt gestionate platformele de social media.

Legislația și educația vor fi instrumente importante pentru democrații. Modelele de afaceri ale rețelelor de socializare, care se bazează pe maximizarea implicării prin oferirea unui conținut din ce în ce mai extremist, nu sunt în afara reglementărilor politice, relatează Foreign Policy.

Democrațiile ar trebui, de asemenea, să investească resurse serioase în predarea educației mediatice – un lucru pe care mulți lideri îl afirmă în abstract, dar care, la fel ca educația civică, este întotdeauna neglijat în cele din urmă, deoarece materiile „grele”, cum ar fi matematica, sunt considerate mai importante pentru competiția economică globală.

Nu în ultimul rând, democrațiile nu trebuie să trateze social media în mod izolat. Dacă acestea încurajează un peisaj media mai sănătos, inclusiv prin revigorarea jurnalismului local, și reglementează partidele politice, populiștilor le va fi mult mai greu să reușească.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Bianca Iosef
Bianca Iosef
Bianca Iosef a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București în anul 2022. A început să lucreze ca jurnalist încă din timpul facultății și este interesată să evolueze cât mai mult în acest domeniu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă balistică cu rază medie

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi, într-o alocuțiune...

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant

Curtea Penală Internaţională (CPI) cu sediul la Haga a...