Jurnaliștii de investigație de la Recorder au publicat o investigație, în urmă cu trei zile, despre Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul de informații aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în urma căreia susțin că au reușit să „decripteze” modul de funcționare prin care această structură reușește să își exercite puterea „într-un mod brutal” și discreționar.
Recorder: „E prea riscant să te pui cu ei”
„Imaginați-vă că un ofițer de poliție este anunțat, peste noapte, că nu mai are dreptul să-și desfășoare activitatea. I se comunică doar atât: aviz negativ pentru acces la informații clasificate. Ofițerul nu are dreptul să știe de ce i s-a încheiat cariera. Nu i se spune cu ce a greșit și, prin urmare, nu are nici posibilitatea să se apere. Întreabă la sindicate, se consultă cu un avocat. I se spune să accepte decizia: Nu te poți pune cu ei. Sunt mult prea puternici!
Acesta nu e un scenariu de film și nici măcar un caz izolat. Este un mod de operare și un mesaj de forță care circulă prin cele mai importante instituții ale statului român: ei sunt în stare de orice și nu trebuie să dea socoteală nimănui. Pentru că și-au croit legi care le permit să facă asta”, a scris Recorder, în dezvăluirea sa.
Jurnaliștii mai scriu că istoria ultimilor ani ne arată că serviciile secrete din România caută să-și sporească influența și să comunice tot mai puțin cu cetățenii și cu instituțiile care ar trebui să le supravegheze activitatea.
În lipsa unor mecanisme eficiente de control, puterea tot mai mare a acestor structuri generează în mod inevitabil abuzuri, iar siguranța națională e umbrela perfectă pentru a le ascunde. La ea se adaugă frica, alimentată de atmosfera care plutește în jur: „E prea riscant să te pui cu ei!”, notează Recorder.
DGPI: Procentajul redus al avizelor negative, aproximativ 0,1%/an
La două zile de la apariție anchetei Recorder, DGPI susține că informațiile prezentate de jurnaliștii, martorii și sursele din cadrul investigației ar fi rezentat „inadvertențe și informații trunchiate„.
„Facem următoarele precizări cu privire la o serie de inadvertențe/informații prezentate în mod eronat sau fragmentat în cuprinsul documentarului, în limitele normelor ce reglementează protecția informațiilor clasificate și activitatea specifică:
În ceea ce privește aserțiunile potrivit cărora DGPI își desfășoară activitatea în mod abuziv, fiind influențată de diverse interese politice sau având la bază resorturi subiective, subliniem faptul că activitatea unității se realizează cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a principiilor legalității, neutralității, imparțialității și echidistanței politice.
În acest context, la baza deciziei de avizare negativă a accesului la informații clasificate stau întotdeauna informații cu un grad ridicat de certitudine, din care reies neîndoielnic riscuri și vulnerabilități cu privire la informațiile clasificate, aspect confirmat inclusiv de procentajul redus al avizelor negative (aproximativ 0,1%/an), raportat la numărul total al personalului supus verificărilor de securitate (aproximativ 40.000/an), statistică ce se regăsește în cuprinsul documentului anexat.
Este important de subliniat faptul că neacordarea avizelor de securitate reprezintă o măsură de prevenire a materializării unor riscuri grave de securitate determinate de implicarea persoanelor vizate în activități precum relaționare cu mediul infracțional, de crimă organizată, diseminare de date clasificate sau nedestinate publicității, consum de droguri, fapte de corupție, penetrarea informativă a structurilor MAI și crearea unor mecanisme decizionale nelegitime etc”, susține DGPI.
Serviciul secret al Ministerului de Interne susține că paportat la afirmațiile din cuprinsul reportajului privind inițierea procedurii de revalidare în urma unei așa-zise „comenzi” a ministrului afacerilor interne sau a altor persoane din mediul politic, precizăm că acestea sunt lipsite de orice fundament, nefiind reținute nici de către instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală cu ocazia soluționării acțiunilor civile sau penale introduse de către persoanele în cauză.
Actele normative în vigoare emise în domeniul protecției informațiilor clasificate prevăd în mod expres entitățile și autoritățile publice care inițiază, respectiv au atribuții în procedura de acordare/retragere a accesului la informații clasificate, ministrul afacerilor interne nefiind implicat în fluxul de avizare.
„Referitor la procedura de revalidare a domnului Cătălin MOȘNEAGU, subliniem faptul că aceasta a fost inițiată la data de 26.02.2018, rezultând cu titlu de evidență că măsura în cauză nu a fost și nu putea fi în niciun mod influențată de evenimentele din data de 10.08.2018, așa cum se insinuează în conținutul reportajului.
De asemenea, aserțiunile domnului Paul-Costel TABLAN privind neprelungirea autorizației sale de acces la informații clasificate în urma unei presupuse „comenzi” date de ministrul afacerilor interne/alți factori politici sunt neîntemeiate, nefiind susținute sub niciun aspect de date obiective, având în vedere faptul că activitatea de revalidare este o măsură obligatorie potrivit Legii nr. 182/2002, fiind inițiată la expirarea perioadei de valabilitate a autorizației de acces deţinute anterior. Mai mult, în cazul domnului Paul-Costel TABLAN, procedura revalidării a fost demarată la începutul anului 2019 și a fost finalizată la sfârșitul aceluiași an, momente la care conducerea MAI a fost exercitată de două persoane din formațiuni politice distincte. De altfel, în intervalul de referință, funcția de ministru al afacerilor interne a fost exercitată de cinci demnitari diferiți.
Referitor la împuternicirea domnului Constantin NICOLESCU în funcția de adjunct al IGPR, precizăm faptul că DGPI, în exercitarea responsabilităților sale legale, a informat conducerea MAI atât anterior, cât și ulterior numirii acestuia în funcția de conducere de la nivelul IGPR cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate în activitatea acestuia. Mai mult decât atât, precizăm că acesta se afla în procedura de revalidare a accesului la informații clasificate încă din perioada în care ocupa funcția de inspector-șef în cadrul IPJ Dolj, activitate finalizată prin neacordarea autorizației ca urmare a identificării unor elemente de incompatibilitate prevăzute de legislația în domeniu.
Cu privire la evenimentul expus de către domnul Marius-Ionuț MIHALACHE, subliniem faptul că printre atribuțiile Direcției Operațiuni Speciale din cadrul IGPR nu se regăsesc și cele de control anti-interceptare, personalul acestei structuri având dreptul, potrivit legii, să desfășoare astfel de activități exclusiv în baza unor mandate de supraveghere tehnică, în cadrul dosarelor penale”, arată serviciul secret al Ministerului de Interne, în comunicatul de presă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
