Cum recunoști și eviți fraudele care folosesc deep-fake în reclame false online. Fraudele online devin din ce în ce mai eficiente odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale.
De aici începe discuția despre deepfake și falsuri atât de bune, încât trebuie judecate cu un set specific de reguli.
Pe scurt despre „falsuri profunde”.
Termenul deep fake cuprinde toate produsele video și audio false, de la clipuri cu actori care cer bani sau recomandă investiții până la apeluri telefonice din partea unui șef, unei rude sau unei persoane publice care caută să obțină într-un fel sau altul bani de la tine.
Citește și Amazon are probleme financiare la Iași. Este cel mai mare angajator IT din oraș
Fraudatorii care apelează la tehnica asta vor să îți creeze impresia că o persoană a spus sau a făcut ceva ce nu a făcut niciodată în realitate.
Manipularea pozelor, videourilor sau înregistrărilor audio nu e o practică nouă. Diferența o face inteligența artificială. Algoritmii au devenit atât de buni, încât pot fi generate falsuri mai rapid ca niciodată.
Primul val de deepfake a început prin 2017, când diverse vedete din domenii diferite au fost puse în ipostaze în care n-au fost niciodată sau au spus lucruri false.
Deepfake pentru dezinformare și fraudă
Dincolo de experimentele fără urmări, cum ar fi să te transpui tu într-un anumit context sau să vezi cum ar suna, de exemplu, imnul României cântat de Taylor Swift, deepfake ca instrument e folosit în special pentru dezinformare și fraude.
În ambele cazuri miza e aceeași, doar implicațiile diferă: creatorii vor să crezi ceva ce nu există și să acționezi în consecință.
Pe dezinformare cei care o fac au cel mai des interese cu implicații politice, în timp ce fraudatorii vor să obțină banii de la cei la care ajunge mesajul și care îl cred.
Astfel, cel mai des, deepfakes sunt folosite ca să te convingă să acționezi în interiorul companiei în care activezi ca să faci transferuri de bani (cum a fost cazul din Hong Kong soldat cu pierderi de 25 de milioane de dolari), să accesezi link-uri suspecte, să dezvălui informații personale care pot fi folosite ca să fii șantajat sau să investești bani în scheme frauduloase ori să transferi direct banii într-un anumit cont.
Ultimul punct e cel mai des reușit prin reclame false.
Cum recunoști și eviți fraudele care folosesc deep-fake
Astfel de reclame pot fi de orice formă, cu orice persoană care are suficientă notorietate în societate ca să te facă să ai încredere.
În România au fost folosite, până acum, imaginea premierului Marcel Ciolacu, guvernatorului Mugur Isărescu, afaceristului Ion Țiriac sau prezentatoarei de știri Andreea Esca. La acestea se adaugă profilurile false, generate integral cu AI, pe rețele sociale.
Citește și Nu ar mai trebui montate panouri fotovoltaice pe terenurile agricole. O propunere inedită
Pozele, videourile și chiar vocea pot fi cu totul false. Altfel spus, nu există nicio limită, fraudatorii au nevoie doar de suficient conținut ca să poată să creeze mesaje false cu vocea persoanei reale.
Pentru cântăreți, vedete TV, staruri de film sau politicieni și afaceriști notori există zeci, dacă nu chiar mii, de ore de conținut video și audio pe care escrocii le pot folosi.
Poți înțelege deepfake și ca un mozaic: orice fals generat astfel e compus din mii de bucăți de informații din surse reale, cum ar fi imaginea sau timbrul vocal.
Și produsele acestea vor deveni din ce în ce mai bune, tocmai de aceea ai nevoie de un set de reguli ca să fii în siguranță.
Vezi aici cum te protejezi de fraudele cu ajutorul deepfake.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
