Cum rezolvi problemele cu e-Factura, noul sistem impus de la 1 ianuarie, prin care relația între două societăți comerciale se realizează exclusiv electronic.
Scopul declarat al Guvernului este să combată evaziunea fiscală, prin înregistrarea tuturor facturilor emise între companii într-un registru unic digital deținut de ANAF. Deocamdată, e-Factura nu a reușit decât să încurce firmele mici.
Antreprenorii s-au trezit că trebuie să meargă în persoană la ghișeele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) sau chiar la firmele ce furnizează semnături electronice, pentru a putea să folosească programul.
Procedurile sunt complicate, iar România a ales un sistem e-Factura dificil, mult mai elaborat decât în alte țări. Franța, de exemplu, a mers pe o procedură mai simplă și etapizată.
Prima problemă: semnătura electronică
PRESShub a vorbit cu mai mulți antreprenori, care au povestit experiența lor cu e-Factura, de la 1 ianuarie până acum. Interesant este că unii nu au dorit să-și decline identitatea, de teama unor eventuale „răzbunări” din partea inspectorilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Proprietarul unei microîntreprinderi a explicat că problemele sale au început chiar dinainte să interacționeze propriu-zis cu sistemul e-Factura, mai exact de când a încercat să-și facă o semnătură electronică, fără de care nu poți să emiți facturi în format digital.
„Problema este că toată tevatura asta putea fi ocolită dacă în țară se introduceau cărțile de identitate cu cip. Pentru soluția de centralizare a tuturor facturilor, a cărei logică toată lumea de bună credință o înțelege, s-a apelat, în schimb, la firmele care oferă semnături digitale, care nu sunt cele mai serioase din lume. Primul pas, foarte complicat, este să obții această semnătură”, a explicat antreprenorul pentru PRESShub.
Unele companii nu răspund nici la telefoanele de contact
Deși toate societățile care oferă semnături digitale spun că procesul este unul facil, ce poate să fie parcurs din confortul casei, oamenii de afaceri din companii mici, care nu au angajați specializați, se lovesc de mai multe obstacole.
Primul obstacol este că sistemul de verificare video prin care companiile ce emit semnătura electronică confirmă identitatea solicitantului, nu funcționează tot timpul. Unii antreprenori s-au văzut nevoiți să meargă fizic la sediul firmei, pentru a-și confirma identitatea.
„În mod normal, toți se laudă că ai posibilitatea de a face asta de acasă. Spun să intri pe site și să ai o convorbire video cu unul din reprezentanții lor.
Semnătura ta digitală trebuie să valideze faptul că tu ești cel care face demersurile la ANAF. Prin urmare, pentru a nu fi contrafăcută, trebuie ca un reprezentant al firmei care o emite să te vadă la față, să garanteze că tu ești. Dar acest lucru nu se întâmplă tot timpul.
Unele dintre aceste companii sunt atât de neserioase, încât nu răspund nici la telefoanele de contact”, a explicat un comerciant.
Nu s-a terminat cu statul la cozi
Un antreprenor care a discutat cu PRESShub a povestit că după o perioadă de două săptămâni în care a încercat să intre în contact cu societatea la care apelase pentru a-i genera semnătura digitală, a fost nevoit să ceară banii înapoi și să găsească o alta.
„N-au răspuns la telefon, am sunat la bancă și ne-am cerut banii înapoi. Ceilalți măcar răspund la telefon. însă nici lor nu le funcționează apelul video de pe site, așa că a trebuit să meargă soția, care este reprezentantul legal, la ei la sediu, unde erau cozi interminabile”.
O altă problemă este instalarea aplicației de la ANAF. Pentru acest pas, firmele care generează semnături digitale nu oferă suport, iar ghidul de la Agenția Națională de Administrare Fiscală este greu de înțeles.
„ANAF nu a făcut vreun efort de a publica un ghid ușor de înțeles. La ei, toate informațiile sunt niște documente obscure, scrise în stilul specific, îți trebuie facultate dedicată ca să înțelegi cum funcționează. Dar nimeni nu te ajută măcar cu partea tehnică de instalare a aplicației”.
ANAF vrea originalele online. Nu este clar cum
Cum rezolvi problemele cu e-Factura, în condițiile în care problemele nu se termină odată cu obținerea semnăturii electronice, ci abia încep.
Antreprenorii sunt nevoiți să trimită către ANAF un document semnat atât de ei, cât și de firma care le-a emis semnătura digitală. Deși pe site scrie că documentele pot să fie trimise online, reprezentanții legali ai microîntreprinderilor tot la ghișeu ajung.
„După ce ai trecut și de instalarea efectivă a certificatului de pe calculator, trebuie să intri pe site-ul ANAF, să descarci un anumit document pe care să-l semnezi, să trimiți și la firma care-ți oferă certificatul, să semneze și ea, practic devine un document dublu semnat. Abia apoi poți să îl introduci pe site-ul ANAF.
Pe site-ul ANAF nu scrie clar ce urmează. Ți se spune că trebuie să depui formularul la ghișeu, dar și că poți să-l trimiți online.
Îl trimiți online și după aceea primești un e-mail cum că ai trimis doar o imagine a documentului original, deci trebuie să mergi la sediu ANAF ca să depui documentele fizic”.
Citește și: Eoliene în Marea Neagră nu vor fi mai devreme de 2031. Mai are rost să investim în gaz?
Cum rezolvi problemele cu e-Factura. Ghidul făcut de un om de afaceri
Antreprenorul Ionuț Oprea a realizat un ghid prin care să-i ajute pe ceilalți care au nevoie să emită e-facturi.
„O diagramă a pașilor necesari pentru e-Factura, pentru cine nu s-a apucat încă să-și toace nervii cu asta. E o versiune alfa, adresată micilor antreprenori care trimit lunar câteva facturi unui contabil, așa că orice feedback sau sugestie este binevenită”, a scris Ionuț Oprea.
Ghidul lui poate fi consultat aici:
Certificatul digital, „testul maturității”
O altă problemă identificată de antreprenori este că site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nu funcționează corespunzător.
„Site-ul ANAF merge jumate din timp, adică în ultima vreme tot spun că fac mentenanță, dar jumate din zi merge, jumate nu merge”.
Cosmin Pojoranu, care este persoană fizică autorizată, și-a povestit, la rândul său, experiența cu e-Factura.
„Adevăratul test al maturității este să-ți faci acest certificat digital ca să-ți faci cont pe SPV (Spațiul Privat Virtual) al ANAF, ca să fii legal și să emiți facturi, ca să încasezi bani și să ai din ce trăi”, a scris acesta pe Facebook.
Contează softul pe care îl instalezi
Cosmin Pojoranu a arătat că deși se descurcă destul de bine cu tehnologia, procesul de înscriere în sistemul e-Factura i-a dat mai multe bătăi de cap.
„Am o vârstă de când sunt bun amic cu tehnologia, dar m-a făcut acest proces. Am ales un furnizor de semnătură electronică în cloud, ceea ce nu vă doresc.
Customer support e destul de aleatoriu:
– după ce mi-au luat banii, m-au lăsat să aștept o oră într-un video call, până m-am plictisit și am închis. Apoi le-am scris că «hei, hai să ne vedem la față ca să mă validați», au fost prompți și au venit și m-au validat.
– ieri le-am scris la Support, n-au răspuns, azi le-am scris iar, dar pe altă adresă (pe care am aflat-o după ce eram on hold la telefon, unde «toți operatorii noștri sunt ocupați», pentru că e-Factura), au răspuns mintenaș și m-au și rezolvat”, a scris acesta.
Între timp, Cosmin a aflat că eroarea pe care o primea era pentru că nu instalase soft-ul corespunzător, ci o variantă mai veche.
„Oricum aflasem răspunsul de pe grupul de FB e-Factura Romania. Eroarea pe care o primeam era pentru că îmi instalasem soft-ul EasySign al Transsped (nope, nu e deloc ușor, nu vă luați după nume, arată ca Windows 3.1, hai, Windows XP, să zic), doar că instalasem varianta pe 32 de biți, și trebuia să fie musai cea pe arhitectură de 64 biți, la fel și Adobe Acrobat-ul (pe care l-am și dezinstalat și reinstalat, am și adăugat semnătura acolo la „trusted”, o opțiune destul de ascunsă, în fine).
Desigur, trebuie să mergi și în Windows Update și să te asigură că ești la zi cu update-urile ce țin de net Framework”, a menționat Cosmin Pojonaru.
Citește și: Corupția, acest bun național
ANAF nu explică clar pașii pentru obținerea dreptului de a emite e-Factura
Radu Puchiu, co-fondator și CEO al H.appyCities, o organizație care construiește platforme digitale și aplicații mobile pentru a conecta cetățenii, comunitățile și autoritățile locale și consultant pentru politici publice și guvernare deschisă, a confirmat pentru PRESShub problemele sistemului e-Factura.
„În primul rând, cred că o principală problemă ar putea să fie partea de necunoaștere clară a pașilor care trebuie urmați, ANAF și cei care au fost responsabili de implementarea proiectului nu au fost foarte activi în a prezenta exact care sunt pașii”, a explicat Radu Puchiu.
Interfața site-ului ANAF nu explică foarte clar ce trebuie făcut, motiv pentru care oamenii se orientează către grupuri cu antreprenori care au aceleași probleme.
„Dau un singur exemplu aici: faptul că intri și scrie «încarcă un document», dar nu scrie foarte clar ce înseamnă documente, ce format trebuie, ce trebuie să conțină ș.a.m.d.
Bănuiești și afli după ce intri pe diverse grupuri că este vorba de un formular care trebuie descărcat din altă parte, completat, semnat cu acea semnătură digitală și apoi urcat după ce este confirmat și de cel de la care ai luat semnătura digitală.
Sunt detalii care n-au fost explicate foarte bine și asta a generat foarte multă confuzie pentru toată lumea”, a menționat specialistul.
România a ales soluția complicată, Franța pe cea simplă
Cum rezolvi problemele cu e-Factura, în condițiile în care o altă problemă confirmată de Radu Puchiu este modul în care sunt gestionate datele în aceste platforme.
„Mă refer la opțiunea pe care a ales-o Ministerul de Finanțe și ANAF în a gestiona aceste date. În principiu, efortul la nivel european este dedicat unei transparențe mai mari a tranzacțiilor.
Cu toate astea, sunt state mai mari decât noi și mult mai avansate la nivel de servicii publice digitale, Franța este un un exemplu foarte bun, care au ales un sistem mai simplu.
De ce a ales România să meargă pe un sistem mai greu, mai complicat și pe care nu-l explică bine, nu știu să vă răspund. Spun doar că este un paradox, în contextul în care avem o digitalizare mult mai mică și a serviciilor publice și la nivelul de educație digitală”.
Specialistul în digitalizare le dă dreptate antreprenorilor care se plâng că e-Factura a fost introdusă pe repede înainte și fără suficiente explicații.
„Acest efort este la nivel european, deci cumva trebuie făcut. Însă timpul a fost condensat. Iar dau exemplul Franței, care a avut 5 ani pentru implementare și a făcut-o etapizat, adică întâi la nivel de companii mari, apoi de companii mijlocii și abia în ultimă fază la nivel de companii mici”, a menționat Radu Puchiu.
Expertul arată că România, în contextul în care digitalizare este mai mică, serviciile digitale sunt mai puține, a plecat cu un an mai târziu și a pus un termen cu 2 ani mai devreme pentru implementare decât Franța sau restul Europei.
„Nu am înțeles graba”.
Radu Puchiu afirmă că grăbirea procesului de introducere a e-Factura a pus presiune nu doar pe comercianți, ci și pe cei care lucrează la ANAF.
„Practic se pune o presiune foarte mare pe comercianți, pe de o parte, dar uităm un lucru. Se pune o presiune foarte mare pe instituțiile de stat. Numai lucrător la ANAF să nu fi astăzi, ca să răspunzi tuturor problemelor care apar.
Asta tocmai pentru că acest proces a fost grăbit și sincer nici nu cred că au fost consultați factorii de decizie interni de către factorii politici”.
Radu Puchiu arată, în același context, că și unele companii au partea lor de vină, le este dificil să înțeleagă acest sistem din cauza gradului de digitalizare scăzut.
„Se vede că societățile românești aflate în diverse grade de digitalizare nu reușesc să înțeleagă. Serviciul public digital este foarte diferit de serviciul la ghișeu. Atunci când mă duc la ghișeu, chiar dacă nu înțeleg ce trebuie să fac, am o persoană în față care să explice”.
Citește și: Comasați alegerile, dar nu mințiți că o faceți pentru noi
Nici companiile nu au educație digitală
Expertul în digitalizare insistă, în discuția cu PRESShub, că ANAF nu a reușit să comunice într-un mod facil pașii pe care trebuie să-i parcurgă antreprenorii, dar și că România nu era pregătită pentru acest pas.
„În mediul online e foarte diferit. Eu trebuie să am toate informația asta pe înțelesul meu, înțelesul oricui dacă vreți, cât mai simplu explicată. Ori instituțiile statului au o mare problemă, nu una tehnică, ci de a explica serviciul public respectiv.
ANAF nu a reușit să explice foarte coerent niște pași super simpli, ce am eu de făcut ca om, ca simplu comerciant.
Dar, în același timp, încă mai există companii care nu au nici măcar e-mail, nu au nici măcar o pagină de web, deci cum pot să mă aștept ca ei să înțeleagă tot procesul de obținere a unei semnături electronice.
În contextul acesta în care văd că nu am o piață pregătită, ar fi trebuit amânat termenul de aplicare a e-Factura sau introdusă o soluție mai simplă. E mai mult decât clar că putem spune că România nu era pregătită pentru asta”.
Cum rezolvi problemele cu e-Factura
Printre soluțiile găsite de Radu Puchiu pentru a ușura munca societăților comerciale care nu au personal specializat pentru sistemul e-Factura se numără explicarea concretă a pașilor care trebuie urmați.
„În primul rând, este necesară o claritate mult mai mare a procesului de înrolare în cadrul ANAF. Să fie foarte clar ce documente am nevoie, unde trebuie să le depun, de unde le obțin, care sunt pașii.
Pasul 1: trebuie să descarci acest document, completezi cu datele, trimiți la operatorul de la care ai cumpărat semnătura electronică, încarci înapoi, depui aici, mai depui, următoarele trei documente, aștepți și pe email vei primi o confirmare. Sunt niște pași care trebuie explicați ca la copiii mici”.
O altă soluție ar putea să fie etapizarea introducerii facturii electronice pentru că, astfel, companiile mici ar putea învăța din experiența celor mai mari.
„Companiile mari pot să facă față, pentru că își permit un efort de a automatiza procesul ăsta. Companiile mici au o problemă foarte mare de a se alinia.
Franța e un exemplu bun, repet, prin etapizare, companiile mari întâi, companiile mijlocii apoi într-un alt an și în ultimul an companiile mici.
Este mai mult decât util și pentru România aceeași abordare. E mult mai bine, s-ar rezolva foarte multe probleme pentru că ar învăța unii de la alții”, a explicat, pentru PRESShub, Radu Puchiu, co-fondator și CEO al H.appyCities.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Dar cum mai faci atunci si cu „psihiatra invelita” (shrink wrapped)?
Un stat ticalos cu institutii imbecile.