Mai rapid, mai ieftin, mai accesibil, mai expus și mai creativ. Cam așa pare să fi fost perceput actul cultural-artistic în perioada pandemiei. Artiști indepedenți sau instituții culturale, creatori de artă și spectacole, toți au căutat soluții pentru a ajunge la public în timp ce publicului îi era imposibil să ajungă la ei. Mai mult, unii au încercat să se implice și să explice fenomenul pandemiei, criza Covid-19, cu instrumentele artei.
Online sau offline, cultura merge înainte, iar pandemia Covid-19, percepută ca un șoc socio-cultural, a împins limitele de adaptare ale sectorului creativ independent, o generație de creatori culturali mai maturi, solidari și cu resurse de creativitate nelimitate se individualizează la ora actuală, în pofida fragilității zilei de mâine, este concluzia la care ajung autorii unui studiu efectuat în colaborarea facultăților de geografie de la universitățile din Cluj și Timișoara („Patrimoniu şi înnoire urbană: spaţiile creative, cultura inclusivă şi antrenarea spiritului civic”).
Cercetătorii Ana-Maria Pop, Alexandra-Camelia Marian-Potra și Gheorghe-Gavrilă Hognogi consideră că ingredientele reușitei relocării evenimentelor culturale în format digital, live și cu deschidere către publicul online țin de câteva repere: competențele digitale existente ale creatorilor culturali, canalele de social-media utilizate (de la YouTube la Facebook, Instagram sau alte canale de live-streaming), tipul de spectacol și chiar audiența dorită. Serviciile de live-streaming livrează conținut video/audio live, fiind condiționate direct de conexiunea la internet (Wang și Chou, 2019).
Chiar dacă acestea existau încă dinainte de pandemie, recursul la transmiterea unor evenimente în mediul virtual a constituit cea mai la îndemână modalitate de a păstra relația cu publicul, în primul rând datorită lipsei de costuri a platformelor de socia media utilizate.
„Orice lucru bun se întâmplă pentru că există mult conținut și HD; cumva un conținut de calitate va răzbate” enunță Gabriela Nicolae și Horia Traian, administratori „Loc în spațiu”.
Rezultatele recente ale sondajului de opinie publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în cadrul studiului „Tendințe ale consumului cultural în pandemie”, invocat de autorii studiului arată că doar 11% din persoanele care au utilizat internetul l-au accesat pentru vizitarea unor tururi virtuale găzduite de muzee, expoziții online și materiale digitizate.
În ceea ce privește participarea la evenimente transmise online, pe canalele de socializare ale organizatorilor spectacolelor, doar 22% dintre respondenți au bifat această opțiune. Un procent de 20% dintre subiecți au fost interesați și de vizionarea unor spectacole înregistrate sau transmise în direct, reiese din analiza cercetătorilor.
Comunitatea de artiști independenți din Cluj-Napoca și Timișoara însumează 126 locații (Cuantificarea spațiilor creative din cele două orașe a constituit unul din rezultatele proiectului CREATONVIL/17-AUF: Patrimoniu şi înnoire urbană: spaţiile creative, cultura inclusivă şi antrenarea spiritului civic, proiect finanţat prin Programul PN III/Subprogramul 3.1.).
Atributele acestora țin de statutul neinstituționalizat al locației (artist independent, ONG sau antreprenor cultural), deținerea unui spațiu fizic distinct (unele dintre spații găzduiesc, în funcție de capacitatea locației, și alte spații), desfășurarea unor evenimente dedicate publicului, cu o frecvență anuală dată (de la evenimente și activități zilnice la unele restrânse la câteva apariții anuale), recunoașterea lor ca spații de către membrii comunității creative și chiar de către public.
Din cele puțin peste o sută de locații, pe durata perioadei de urgență, doar 41 dintre spațiile creative (25 în Cluj-Napoca, 16 în Timișoara) au consemnat activitate online prin intermediul platformelor de social media. Pentru uniformizare dar și ținând cont de predilecția organizatorilor de evenimente pentru platforma utilizată, au fost înregistrate doar evenimentele de pe platforma Facebook.
Ce a oferit cultura în pandemie
Din studiul realizat de tinerii universitari reiese faptul că, și prin conținut, evenimentele culturale reflectă contextul social generat de pandemia Covid-19. Maniera în care fiecare individ se raportează, prin trăiri, emoții, reacții, la noua realitate, a fost ilustrată de unii operatori culturali. Ei dau exemplu Asociația Centrul Cultural Clujean care a lansat programul „Arta în joacă”, un program de rezidență artistică destinat mediului preuniversitar.
White Cuib, galerie clujeană de artă contemporană, a dezvoltat expoziția „Jurnal de virus”, avându-i drept inițiatori pe Alina Andrei și Dan Perjovschi, cu contribuția altor artiști vizuali, care, prin intermediul unor desene, au reflectat deciziile și intervențiile unor decidenți politici, culturali dar și diferite ipostaze privind efectele acestora.
Alți artiști independenți au adus în atenția publicului noi formate de evenimente, precizează ei: „Povești pe canapea” sau „Miniomul de știință” au fost evenimente inițiate de Magic Puppet pentru copii, demonstrând încă o dată că teatrul de animație poate capta privirile celor mici, indiferent de locația de livrare a conținutului video.
Propus ca un manifest inclusiv la condițiile actuale generate de pandemie, „Teatrul de rezistență”, inițiativa companiei de teatru independent Auăleu, a adus în prim-plan filmul de animație.
Tot din lumea teatrului, un alt spectacol reper pentru perioada de urgență din România l-a constituit „Exeunt”, eveniment online propus de REACTOR de creație și experiment. (Re)întâlniri în izolare, o serie de interviuri cu persoane ce activează în sectorul cultural, un alt eveniment desfășurat sub egida Create.Act.Enjoy, întânirile online de „Parenting” propuse de Act Hub sau „Taifas cu scriitori” recomandat de asociația timișoreană AIA au completat oferta culturală a perioadei de urgență.
Sub semnul solidarității, des invocată și în discursul public al anului 2020, unii dintre gestionarii acestor spații și-au reprofilat activitatea, prin evenimente destinate întrajutorării grupurilor mai vulnerabile.
Odată cu relocarea evenimentelor în mediile digitale s-a schimbat și audiența, este încă o observație care reiese din studiul invocat.
„Nu a fost timp de procesat nici pentru gestionarii spațiilor culturale nici pentru public. Lucrurile s-au desfășurat pe repede înainte. Pe de o parte, organizatorii de evenimente, deschiși spre dialog și dornici de a-și menține o audiență, au transpus evenimentele pe platformele de social media avute la îndemână, fără a mai avea răgazul necesar pentru gândirea unei strategii de filtrare a audienței.
Cu toate acestea, în lumina măsurilor de relaxare apărute o dată cu perioada de alertă, asistăm la o reevaluare din partea publicului a timpului dedicat activităților culturale online și offline.”
Actorii de la Magic Puppet consideră că asistăm chiar la o schimbare a opțiunilor culturale din partea populației: „Dată fiind situația în care ne aflăm, și dacă mâine s-ar redeschide spațiile, publicul nu ar veni. Am avut evenimente gratuite și lumea nu a venit”.
Toate formele de activitate culturală s-au regăsit (și) în online, în timpi diferiți de reacție și cu difuzare în timp real. „Dacă mai rapizi cu oferte culturale digitale au fost artiștii independenți (Magic Puppet, Create.Act.Enjoy, White Cuib, Ambasada, Incubart – câteva spații creative independente clujene și timișorene pe care le nominalizăm la categoria „cel mai digital spațiu creativ”), mai longevive sunt entitățile de cultură instituționalizate (teatre, opere, muzee, biblioteci) care și-au difuzat evenimentele prin transmisii live și live-streaming (Teatrul Național Cluj-Napoca).
Dar nu vorbim doar de Cluj-Napoca sau Timișoara, ci de toată țara. O solidaritate culturală, unită prin live-streaming-uri, conectată digital și cât mai aproape de public”, reiese din studiul invocat.
Interesant este faptul că, așa cum precizează studiul realizat de tineriiAna-Maria Pop, Alexandra-Camelia Marian-Potra cercetătorii, formatul online al evenimentelor a fost încurajat și de sursele de finanțare acordate de diferite entități finanțatoare, una din condițiile de eligibilitate fiind propunerea unor activități online (a se vedea Future Makers Soluții Coronavirus – Fundația Coca-Cola & Social Innovation Solutions, Acces Online 2020 – Ministerul Culturii, Consolidarea Antreprenoriatului Cultural și Dezvoltarea Audienței și a Publicului – Granturi SEE & norvegiene, Artist Rooms – Fundația 9 & BRD Groupe Société Générale etc.).
Putem avea cel puțin o certitudine, conchid autorii studiului: „Cine nu încearcă nu câștigă. Și, da, reiterăm ideea că sectorul cultural nu este doar un sector creativ, el este și unul rezilient, cheia rezilienței fiind însuși apelul la creativitate, o creativitate activă, militantă, cu noi aptitudini de savoir-faire, fie ele și online.”
(Ana-Maria Pop este cercetător științific III în cadrul Centrului de Geografie Regională, Facultatea de Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Alexandra-Camelia Marian-Potra este asistent, cercetător, doctor la Universitatea de Vest, Timișoara iar Gheorghe-Gavrilă Hognogi este lector al Facultății de Geografie, Departamentul de Geografie Regională și Planificare Teritorială, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca.)
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
