Judecătorii Maricela Cobzariu, Luminița Criștiu-Ninu și Valentin Gheorghe Chitidean de la instanța supremă și-au motivat decizia de strămutare a unui dosar în care era judecat pentru fapte de corupție Aristotel Căncescu, fost președinte al Consiliului Județean Brașov, prin faptul că judecătorii din localitate au ceva personal cu Căncescu și că din perspectiva multelor dosare în care este judecat, imparțialitatea magistraților de la Brașov lasă de dorit.
Practic, cei trei judecători au preluat rolul avocaților lui Căncescu (aflat în penitenciar, unde execută o altă pedeapsă) și au susținut că inclusiv sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe prescripție ridicată în acest caz trebuie eliminată, asta pentru a elimina orice suspiciune de imparțialitate.
Drept răsplată, cazul a fost trimis la Curtea de Apel Ploiești, instanța recunoscută ca fief al grupării „conservatoare” din justiție.
„Curtea de Apel Brașov a soluționat sau are de soluționat mai multe dosare în care inculpatul are sau a avut calitatea de inculpat, astfel încât este justificată temerea acestuia că este privit de către magistrații care au luat contact cu probele din dosarele menționate ca fiind o persoană care a comis foarte multe fapte prevăzute de legea penală, deci în timp s-a creat suspiciunea aparenței de imparțialitate în ceea ce îl privește”, arată cei trei judecători în motivare.
Temerile lui Căncescu
Magistrații au ascultat cu atenție spusele avocaților lui Căncescu care s-au plâns de faptul că „temerea sa a devenit o certitudine, în momentul în care instanța a dispus admiterea solicitării formulate de către parchet și a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se pronunța dacă articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE și articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE și cu articolul 2 alineatul (1) din Conventia PIF și cu articolul 2 și articolul 12 din Directiva PIF, precum și cu Directiva 2004/18/CE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928/CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun unei situații juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzații solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile și, pe cale de consecință, încetarea procesului penal”, se mai arată în document.
Strămutare cu anularea actelor din dosar
De dragul lui Căncescu, cei trei judecători au decis eliminarea actelor făcute în proces până la data de 6 decembrie 2022, adică fix după sesizarea CJUE.
„Pentru restabilirea garanției procesuale a dreptului la o instanță asupra căreia să nu planeze suspiciunea de imparțialitate este necesară înlăturarea tuturor actelor îndeplinite în cauză după termenul din 6 decembrie 2022, fiindcă acestea au generat, la rândul lor, aparența lipsei de imparțialitate, inclusiv a încheierii de sesizare a Curții de Justiție a uniunii Europene cu privire la întrebarea preliminară adresată de către instanța de apel, aceasta și din perspectiva respingerii, prin aceeași încheiere, a altor cereri în probațiune formulate de către apărare”, se mai arată în motivarea celor trei.
Pe fond, Căncescu a fost condamnat în acest dosar la o pedeapsă de 8 ani și 10 luni închisoare. El a fost cercetat sau trimis în judecată în 8 dosare penale ale DNA Brașov și este deja condamnat definitiv la o pedepasă de 7 ani și 10 luni închisoare pe 1 februarie 2022.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
